Suntem ca o oală sub presiune, iar în capul nostru chiar e o “ciorbă”, adică are de toate. Trăim o pandemie mondială, e normal să simțim presiune și acasă, și la birou, dar nu trebuie să o lăsăm să pună stăpânire pe gândurile și pe viața noastră. Am vorbit cu Ioana Marinescu, Specialist ATLAS, care știe cum să facem tensiune din presiune și cum să luăm pas cu pas fiecare zi, fiecare situație și să fim bine cu noi. Hai să vedem ce ne spune specialistul nostru și, mai ales, hai să vedem cum au reușit alți oameni să facă 1-0 în meciul cu presiunea! 🙂

 

Presiunea face parte din viața noastră

Întrebarea “Cum gestionez presiunea din viața mea?”, apare foarte frecvent în discuțiile cu clienții mei, mai ales în ultima vreme. Frecvent, această întrebare se traduce prin cum scap de presiune. Ei bine, am o veste bună și una proastă.

Mă gândesc să începem cu vestea proastă, tocmai să nu rămânem sub presiune. Vestea proastă este: nu avem cum să scăpăm de tot de presiune, mai ales într-o perioadă în care incertitudinea este la ordinea zilei.

În această perioadă, atât în domeniile aflate “în prima linie”, atât în cele unde lucrurile funcționează bine, cât și în cele unde este deja vorba de recesiune, presiunea apare sub diverse forme:

  • ai un volum mult mai mare de muncă
  • te confrunți cu situații prin care nu ai mai trecut
  • există o scădere de activitate care te poate îngrijora
  • contextul în care suntem aduce mai multă presiune asupra domeniului și asupra ta
  • ori pur și simplu nu știi ce va mai fi peste câteva luni

Toate acestea sunt și sub auspiciul unei pandemii mondiale.

Pentru că, în această lume pandemică, grijile legate de sănătate, de familie, vin cu tine “la pachet”, la birou sau oriunde te afli (chiar și când – sau mai ales când biroul este acasă). Așadar, presiunea de la birou vine în completare cu cea de acasă.

Ne confruntăm acum cu o criză fără precedent, mai ales că este una extrem de personală (așa este ea resimțită), fiind vorba de o amenințare în legătură cu sănătatea și siguranța fiecăruia, a familiei și prietenilor apropiați. Și presiunea “de acasă” este prezentă chiar și atunci când motivele de îngrijorare sunt minime; poate nu îți este clar unde și dacă vei putea pleca în concediu, poate perioada de izolare și de work from home te-a forțat să îmbrățișezi o nouă rutină, iar acum apar noi schimbări, noi rutine, care te pot dezechilibra. Atunci când schimbările vin una după alta, câteodată una contrar alteia, fără să știi până când, ce va urma, presiunea personală crește. Iar îngrijorările, cele legate de siguranță, de lipsa de stabilitate, sunt inerente în această perioadă.

 

Cum poți depresuriza lucrurile atât la job cât și acasă?

Vestea bună este că poți micșora presiunea, că te poți antrena să ai momente de detașare și că poți folosi o parte din tensiunea resimțită drept catalizator pentru a începe ceva nou, pentru a dezvolta noi obiceiuri și pentru a-ți stimula creativitatea.

Particularitatea acestei crize vine cu faptul că evenimentele s-au desfășurat extrem de rapid, în 2 luni au fost schimbări majore în jurul fiecăruia, iar impactul a fost puternic la nivelul întregii societăți, la un nivel profund personal. În acest context, cred că oamenii au nevoie să aibă grijă de ei, să își accepte propriile greșeli, propriile îngrijorări (mai ales cele de natură personală/ intimă) și să-și dozeze energia exact ca pentru un maraton. Parte din a avea grijă de tine este te asiguri că ai sistemul tău de suport, oameni care te vor susține și rutine care te ajută.

 

Începe cu pași mici!

O strategie pe care am văzut-o funcționând cu mulți dintre clienții mei este să te concentrezi pe ce este, pe momentul prezent. Adică, fiecare zi pe rând. Această abordare dă rezultate mai ales atunci când simți o presiune mare, la lucru sau acasă, când te simți copleșit. Ia situația și împarte-o în mai mulți pași de parcurs.

îți poți adresa câteva întrebări:

  • Care este cel mai presant aspect?
  • Ce poți controla și influența tu?
  • Care este cel mai mic pas, către mai bine, pe care poți începe să îl faci acum?

Apoi, fără a supra-analiza, fă pasul respectiv. Și încă un pas. Vei vedea rapid progresul, te vei simți mai bine și presiunea este imediat mai redusă. Mintea noastră are nevoie să “pună bife”, să taie de pe lista, să simtă că progresează în direcția dorită, iar strategia pașilor mici funcționează tocmai de aceea. Important este să-ți clarifici ce poți controla, ce poți influența, astfel încât progresul să fie real și chiar de ajutor.

 

Începe astăzi!

O altă abordare, oarecum paradoxală, ar fi să te gândești ce ai putea să faci, dacă această presiune ar dispărea? Dacă ai lua toată energia pe care o consumi cu îngrijorările tale, mai ales unde nu poți influența sau controla și ai folosi-o pentru ceva cu adevărat valoros și important pentru tine acum, ce ai face? Deci, ce rost are să aștepți? Cu ce vei începe chiar de astăzi?

 

Creează rutine atât acasă cât și la birou!

Mai sus spuneam ceva de rutine. Rutinele, comportamentele (sănătoase) repetitive, pot constitui o modalitate eficientă de scădere a presiunii. Într-un context de incertitudine, de “nisipuri mișcătoare”, cum este cel din jurul nostru, ce rutine ai, care te pot centra și relaxa? Vorbim de rutine atât la muncă, cât și acasă.

Iată câteva exemple de obiceiuri eficiente descoperite de clienții mei în ultima vreme:

  • O echipă cu care lucrez a decis să aibă săptămânal o discuție despre ce a funcționat, despre micile succese, dar și despre îngrijorările fiecăruia (cum ar fi să existe astfel de discuții săptămânale în fiecare familie?);
  • Un client, la finalul fiecărei zile, își face timp de câteva momente rezumatul zilei: câteva concluzii ale zilei respective, apoi își pregătește ziua următoare, 3 priorități, cu ce va începe, cât timp alege să aloce fiecărei priorități (în acest fel, în aproximativ 5 minute, clientul reușește să “închidă” ziua respectivă și deja să lucreze proactiv pentru ziua următoare. Cum ar funcționa și la tine?),
  • O altă clientă, copleșită de volumul mare de muncă și de un job care nu îi mai aduce satisfacții, a decis ca săptămânal să dedice jumătate de zi (de obicei vinerea), unui nou proiect, care o încarcă de energie și îi oferă o perspectivă de schimbare (cum ar fi să dedici ceva timp și energie, în mod regulat, pentru o activitate care te relaxează și te încărca cu energie? Sau pentru o pasiune? Sau pentru a începe ceva ce ai amânat de multă vreme?)
  • În perioada de izolare, în care munca s-a îmbinat cu viață personală, poate mai armonios (sau nu) decât înainte, mulți au dezvoltat rutine sănătoase în familie: timp petrecut la cină, la prânz împreună, sport dimineața (în locul orei petrecute în drum spre lucru). Orice obicei care ți-a făcut bine în perioada de izolare este util de păstrat și acum, chiar dacă “nu mai trebuie”. O opțiune ar fi să alegi 2-3 obiceiuri, descoperite recent, pe care vrei să le perpetuezi.

Mai exista și rutina pe care o știm cu toții, care include: sport, meditație, plimbări, timp de joacă – cu copiii mici sau cu copilul interior, ieșiri în natură, somn.

 

Privește presiunea ca pe o oportunitate!

Mai ai și varianta în care folosești această presiune ca pe o oportunitate – o ocazie de a începe ceva nou, de a da viață unor idei. Dacă ne uităm în spate, foarte multe start-up-uri au crescut și s-au dezvoltat în timpul unei crize, unei perioade de turbulențe, în timp ce, în perioade de stagnare și creștere stabilă nu apar atât de multe idei, invenții. Așadar, dacă tot ai ieșit din intervalul de confort, cum poți folosi această perioadă să dai viață unei idei, să pui în practică soluții neconvenționale, să dai valoare unei pasiuni? Nu este vorba de oportunism, ci de a-ți da voie să inovezi, să te uiți dincolo de “așa se face”. Avantajul perioadelor de schimbare și incertitudine este că soluțiile testate sunt mai puțin eficiente și poți găsi alte variante, în locuri surprinzătoare. Este vorba și de o schimbare de mentalitate, de la supraviețuitor către “trend setter”. Perioada de acum este o perturbare a modului în care s-au desfășurat lucrurile și urmează (sau poate deja a început) reconstrucția unui nou normal.

Așa că poate fi o perioadă potrivită să-ți pui întrebarea: Cum și la ce poți fi tu o soluție sustenabilă? Cum poți contribui la noul normal, care va fi rolul tău și ce poți să faci imediat? Ce este necesar să reinventezi la tine? Și ce vrei să păstrezi?

Îndemnul meu este să transformi presiunea în tensiune! Presiunea presupune de obicei că ceva “apasă” asupra ta, iar tu nu ai decât varianta să opui rezistentă, să cari acea greutate fără să te strivească, să te întărești ca să o poți duce. Așadar, presiunea presupune o atitudine de rezistență, pasivă. În același timp, în tensiune este ca și când menții un echilibru, aplici o forță opusă egală, suficient de mare cât să menții “elasticul întins” și suficient de mică astfel încât să “nu se rupă”. Tensiunea îndeamnă la atitudine și mentalitate proactive, constructive.

 

Dacă simți că vrei să vorbești mai mult despre ce se întâmplă cu tine sau ai întrebări care poate nu și-au găsit răspunsurile în acest articol, poți să o contactezi pe Ioana Marinescu și împreună să faceți din greu – ușor și din presiune – tensiune.