Ne dorim sa fim fericiți! Este fericirea de fapt un mod de a vedea lucrurile? E doar cadoul optimistilor sau o destinație în sine? S-ar spune că fericirea e făcută din momente, alții ar spune că exact așa cum noi suntem diferiți și fericirea fiecăruia dintre noi e diferită.
Pentru a afla cum ne putem antrena fericirea, Livia Vodarici, Specialist ATLAS în Life coaching și în coaching sistemic vine cu câteva idei despre cum antrenarea relațiilor satisfăcătoare are de obicei ca rezultat, fericirea!
Ce este fericirea?
Au fost multe încercări de a o defini . Hai să vedem cine se apropie de percepția noastră:)
Toţi oamenii îşi doresc să trăiască fericiţi: când însă vine vorba să vadă desluşit ce anume le face viaţa fericită, privirea li se înceţoşează; şi departe de a dobândi uşor o viaţă fericită, cu cât este mai nerăbdător cel care se avântă spre ea, cu atât mai tare şi-o îndepărtează, dacă a rătăcit cumva drumul. (Socrate)
Fericirea poate să vi se pară un concept foarte vag sau o stare mintală destul de nedefinită, dar chiar poate fi trăită pe deplin.
Pentru a descoperi ce ne face fericiți, trebuie să avem scop relevant personal. Acest scop devine ca un mecanism care integrează mai multe părți sau dimensiuni pe care le voi defini în acest articol și care integrează conceptul de fericire.
Fericirea poate fi literatură, artă, muzică. În timp ce scriu acest articol, am în minte imaginea unui labirint care e presărat ici și colo cu câte un moment de fericire. Și mă gândesc astfel că fericirea poate fi un popas, un moment de respiro. Pentru a descoperi ce ne face fericiți, Socrate ne îndeamnă să căutăm un scop relevant personal și acest îndemn mă duce cu gândul la o conversație pe care am avut-o cu o clientă care afirma că starea ei de bine depinde de felul în care arată, de felul în care se machiază sau de felul în care îi stă părul. Am fost uimită să văd cât de mult contează aceste lucruri mărunte pentru această clientă care, inițial, suferea de depresie.
Cel mai complet studiu despre fericire fost efectuat de către Universitatea Harvard în decursul a 80 de ani care a urmărit viața a 268 de studenți, incluzând pe parcurs mai multe grupuri de control. Acest studiu a avut ca scop evaluarea sănătății participanților, a succesului profesional și a calității vieții personale.
Robert Waldinger, coordonatorul studiului, psihiatru în cadrul Spitalului General din Massachusetts și Profesor de Psihiatrie în cadrul Școlii Medicale Harvard, menționa:
Descoperirea surprinzătoare este că relațiile pe care le avem și cât de fericiți ne simțim în aceste relații au o puternică influență pentru sănătatea noastră.
Felul în care avem grijă de relațiile noastre este strâns legat de felul în care avem grijă de corpul nostru. Aceste relații fericite sunt un bun predictor al sănătății mintale.
Dezvoltă relațiile care te fac fericit
Nivelul de satisfacție într-o relație este direct corelat cu starea de fericire. În studiul menționat mai sus, această corelație este semnificativă, un bun indicator fiind:
- toleranța la durerea fizică
- incidența scăzută a tulburărilor de dependență.
În majoritatea studiilor, fericirea este o componentă intrinsecă a calității sănătății mintale. Astfel, felul în care cultivăm relații satisfăcătoare devine un agent protector al sănătății mintale: armonia, reciprocitatea în relații, sentimentele de a iubi și de a fi iubit, atașamentele securizante activează emoții pozitive, cu precădere sentimentele de fericire. De asemenea, suportul social relațional satisfăcător previne deteriorarea mintală asociată înaintării în vârstă. Deci, fericirea poate fi și un bun predictor al capacității funcționale cognitive.
Antrenamentul unor relații care cultivă fericirea presupun identificarea tiparelor relaționale și modificarea acelora care duc la auto-sabotare sau care repetă aceleași modele disfuncționale.
Dacă luăm ca exemplu relațiile cu cei din jur pe care le avem, felul în care ne dezvoltăm în carieră, standardele spre care tindem în excelență, devenim conștienți de momentele de fericire care devin din ce în ce mai prezente în viața pe care vrem s-o trăim.
O întrebare potrivită de reflecție care propune modelul fericirii în relație este: ce pot face eu pentru celălalt pentru a-mi asigura o relație în care să mă simt bine? Empatia, generozitatea, capacitatea de a oferi suport social sunt metode prin care noi înșine ajungem să ne simțim valorizați și apreciați.
Ce tip de interacțiune ai observat că te face să te simți fericit/ă? Pornește de la această premisă și accentuează comportamentele ale căror rezultate îți cresc stima de sine și te fac să te simți valoros.
Dacă privești un comportament dintr-o perspectivă sistemică, vei observa că orice acțiune care are un efect local într-o relație va avea ecou și în alte dimensiuni relaționale. Oare cum îți îmbunătățești relațiile familiale prin cultivarea unor relații profesionale satisfăcătoare sau invers? Creează un model optim care poate fi aplicat în aproape orice tip de interacțiune și cultivă această intervenție funcțională.
Pattern-uri care sunt în directă legătură cu fericirea
1. Toleranța, așteptările realiste. Căutarea prea asiduă a fericirii are adesea efectul opus și te poate face egoist (Mauss et al., 2012). Toleranța are aici o valență de flexibilitate în gândire, de a fi permisiv cu tine însuți/însăți.
Fericirea poate varia ca durată și poate fi găsită în cele mai simple momente. Realist vorbind, dacă ești deschis către diversitate, ai șanse mari de a te simți fericit/ă. Renunță la obiectivele specifice, SMART, sau la o rețetă anume care să fie un model de fericire. În schimb, e mult mai eficient să urmărești obiective ”vagi” care trezesc fericirea. (Rodas, Ahluwalia, & Olson, 2018).
2. Fericirea și satisfacția în carieră sunt corelate. Ce anume din munca ta te pasionează sau care e rezultatul de care ești cel mai satisfăcut/ă? Încearcă să amplifici acest sentiment în acel Big Picture a ceea ce ești profesional. Recompensele profesionale, financiare sau psihologice, întăresc acea stare de well-being pe care o practici.
Sentimentele de eficiență și fericirea definesc sensul propriu, prezența conștientă în viață și aportul pozitiv pe care poți să ți-l oferi. Nimic nu este mai mulțumitor decât felul în care te simți competent în domeniul pe care îl practici.
3. Comportamente micro și relația acestora cu fericirea. Sportul, grija față de corp, micile plăceri, nutriția sănătoasă sunt câteva din micro tiparele care pot face deosebirea către stări de fericire. Starea de sănătate fizică declarată este cea mai corelată cu SWB (van Praag, Frijters, și Ferrer i Carbonell, 2003; Helliwell, 2003; vezi și Kahneman ți Krueger, 2006; Dolan, Peasgood și White, 2008). Care este timpul pe care ți-l acorzi în a-ți hrăni fericirea? Care din obiceiurile tale te fac fericit? Fă să conteze fiecare astfel de micro comportament pentru că el devine macro în relație cu o stare de bine dorită.
Creierul uman este altfel conectat la a integra fericirea, tinde către maximizarea acestei stări și are pregătite sisteme de alarmă care semnalizează orice deficiență a stării de bine psihologice. Antrenamentul fericirii nu este decât o extensie conștientă a acestui sistem deja în funcțiune, o practică de a fi în lume, o conținere și exprimare a vieții.
Prin coaching, ai ocazia să descoperi care este tiparul tău propriu de fericire, care sunt dimensiunile, personale sau profesionale, prin care îți manifești fericirea și cum sunt ele corelate.
Poți testa utilitatea coaching-ului printr-o conversație incipientă cu un profesionist care îți va deschide perspective noi, care te va provoca și care te va face să te activezi comportamental, mărindu-ți amplitudinea fericirii.
