Coaching

De ce spunem DA, când vrem să spunem NU? Cum ne oprim?

Spune NU atunci când asta simți sau îți dorești. Dacă ești cu NU în minte și în suflet, și DA pe buze, iată cum te poți schimba!

Spune NU atunci când asta simți. Este normal să NU poți sau să nu îți dorești anumite lucruri în anumite momente
Article

Mâna sus cine suferă de “boala” asta! Ne e frică să spunem NU, ne temem să refuzăm, preferăm să acceptăm lucruri care nu ne fac fericiți doar de dragul celorlalți sau de teama de-a nu pierde oportunități sau de-a fi judecați. Am vorbit cu specialistul care “l-a luat pe NU în brațe” :), Andrei Alexandrescu, să ne spună cum să ne jucăm și noi cu NU sau DA sau POATE. În funcție de ce ne face bine și ce ne dorim cu adevărat.

A ieșit un super material, dar puteți să NU îl citiți, dacă NU vreți. Dar ar fi păcat. Puteți să începeți cu NU, după 4 minute de lectură, cele mai utile 4 minute, garantat! 🙂

 

De ce spunem DA, când, de fapt, ne-am dori să spunem NU

Cred că cel mai bine este să abordez această temă pe baza unor întrebări care apar mereu în activitatea de zi cu zi, mai ales că sunt sigur că și voi vă gândiți la ele, măcar o dată în viață.

Ca să ne amuzăm puțin, a spune NU este greu inclusiv la starea civilă unde de cele multe ori asistăm la un fenomen de genul „mintea spune NU, dar corpul zice DA” – statisticile spun că cea mai mare rată a divorțurilor este în primii doi ani de la căsătorie, raportată global.

Apropo de coaching, privit ca un set de instrumente, acest „de ce” legat de DA și NU reiese imediat în momentul în care clienții sunt puși în fața obiectivelor pe care le urmăresc – fie ele legate de aplanarea unui conflict din plan personal sau de muncă, de satisfacerea propriilor nevoi, apărare a intereselor. În această profesie ne concentrăm pe rezultate și performanță, așa că săpăturile în adâncuri apar mai rar.

Cunoscând acestea, motivele pentru care oamenii spun DA în locul lui NU sunt extrem de variate.

Pot fi temeri la mijloc, de a fi:

  • respins/părăsit/abandonat, de a pierde – cei care vor să facă pe plac tuturor („people pleasers”), atitudine de altfel corelată cu probleme de sănătate, depresie, lipsa energiei și altele, spun de cele mai multe ori DA, oriunde și oricând.
  • concediat
  • judecat, criticat
  • făcut de râs etc.

Sau credințe:

  • dacă nu spun DA, voi pierde jobul/relația/oportunitățile
  • dacă spun NU, voi fi judecat ca fiind inflexibil/insensibil/delăsător/nepăsător

Notă: Observați aici modul de gândire catastrofic, fără nuanțe (dacă X sigur se întâmplă Y, altă variantă nu mai există)

Sau chiar valori, de tipul: „trebuie să spun mereu: DA, să ajut continuu și să fiu la dispoziția oricui, oricând”.

Am întâlnit în practică astfel de exemple și chiar dacă persoana le consideră valori, se ciocnesc brutal cu propriile nevoi – nu ai cum să ajuți continuu și să fii la dispoziția oamenilor dacă neglijezi propria persoană. Să fac o metaforă, e ca în avion – mai întâi îți pui tu masca de oxigen, apoi o pui altora.

 

Cum ne poate afecta pe termen lung faptul că nu putem spune NU

Neglijarea nevoilor personale, dorințelor, a punctelor de vedere duce la imense bazine de frustrare, tristețe, lipsă a energiei, neliniște și multe altele.

Exercițiu pentru voi: Gândiți-vă când ați avut ultima interacțiune cu cineva și, deși înainte de aceasta aveați în minte exact ce vreți să spuneți și să cereți, ați acționat cu totul altfel (spunând DA, sau pur și simplu ați mers pe firul interlocutorului și nu pe al vostru). După ce ați plecat, mai mult ca sigur au apărut ruminații mentale – vă gândiți la ce ați spus, ce trebuia să spuneți și tot așa. Ce simțeați în acel moment? Ce credeați? Ce nevoi v-au fost încălcate? Cât timp sau ce beneficii veți pierde pentru că nu ați transmis mesajul dorit?

 

Beneficiile marelui NU

Îți aperi drepturile, nevoile, îți susții punctul de vedere și ai grijă de sănătatea ta – sunt doar câteva dintre beneficii. Desigur, acest NU trebuie livrat în moduri diferite, în funcție de context. Întrucât semnalizează o barieră (pe axa DA -NU, unde DA, deschidere totală, NU, închidere totală), nu îl putem transmite în mod similar în discuția cu un prieten apropiat și în cea cu un superior, la birou – trebuie să folosim strategii de comunicare eficiente. Dacă nu le găsim, putem cere suport, în coaching.

 

Legătură dintre a spune NU și o stimă de sine scăzută

Din punct de vedere științific, diada DA – NU și utilizarea acesteia este inclusă în marea familie a „asertivității” și comportamentelor asertive (ca reminder, a fi asertiv înseamnă a-ți susține punctul de vedere și a fi încrezător, fără a deveni agresiv – doar o variantă, există multe alte fațete ale acestui subiect).

Asertivitatea, într-adevăr, este corelată cu stima de sine – un grad mic de asertivitate vine la pachet cu o stimă de sine scăzută.

Este o idee excelentă să lucrăm la stima de sine, însă mai e un truc aici. Când spunem NU și ne apărăm părerile și nevoile, învățăm și ne dezvoltăm stima de sine. Pe de altă parte, când ne dezvoltăm stima de sine, învățăm să spunem NU. Observați aici că relația este circulară de interdependență. În acest exemplu, nu se poate una fără cealaltă. Adică nu poți avea o stimă de sine crescută dacă îți neglijezi nevoile încontinuu și nu îți exprimi părerile.

 

Care este modalitatea de a te educa, pentru a putea să folosești puterea lui NU

În coaching iau fiecare situație întâmpinată de clienți în care, pur și simplu, nu au putut spune NU și o transformăm în obiectiv, concret și acțional, de tipul:

  • Contextul clientului: „La birou șeful îmi propune mereu să fac sarcini în plus, iar eu pur și simplu nu pot să-l refuz și spun mereu DA. Nu mai am timp de nimic, sunt stresat și am o dispoziție proastă”.
  • Noul context centrat pe obiectiv: „Doresc să-mi susțin punctul de vedere și să îi spun că nu pot realiza sarcini pe pilot automat și că îmi doresc ca activitatea mea să fie X, în termenii Y”.
  • Se realizează o strategie optimă strict raportată la contextul clientului – unele persoane au nevoie de antrenament în rândul valorilor, credințelor, nevoilor, temerilor, altele pe moduri de comunicare etc.
  • Acțiune și feedback: clientul pune în acțiune planul realizat, primește feedback (în urma interacțiunii, de la mediu, self feedback) și gândim împreună următoarele strategii.

 

În concluzie, educarea pentru a folosi puterea lui NU este în cea mai mare parte bazată pe realizarea unor acțiuni concrete în plan real, de la mic la mare. Unii oameni nu pot trece direct la acțiune din cauza unor blocaje (amintite mai sus), așa că este cu atât mai util să vină și să lucreze în coaching.

Atunci când nu reușim singuri, hai să spunem NU, cu Andrei Alexandrescu! 🙂

Scris de

Hilio Team

Hilio Team

Îndrumare
Sunt Maria, unul dintre Specialiștii Hilio care te poate ajuta cu o ședință gratuită de evaluare și îndrumare. De asemenea, te pot ajuta cu orice întrebare legată de această platformă. Tot ceea ce trebuie tu să faci este să rezervi o ședință gratuita listată mai jos sau să îmi scrii în fereastra de chat.

Competențe:

Tulburare obsesiv-compulsivă
Tulburare de stress post-traumatic
Tulburări psihice asociate bolilor oncologice
Tulburări alimentare
Terapie de cuplu
Divorț
Doliu
Atlas
Corporații
IMM-uri
Hipnoză
Relaxare
LGBT
Violență domestică
Motivație
Psihiatrie
Burnout
Medicina Muncii
Suport
Tehnic

Rezervă o ședință cu acest specialist.

Poți afla mai multe informații direct de la specialistul Hilio.

Distribuie