Nutriție

Tot ce trebuie să știi despre vitaminizare și pericolele ei

Vitaminizare - efecte adverse, intoxicatii
Articol

Reclamele strigă cu voce tare, broșurile din farmacii șoptesc “Cumpără-mă!” sau “Ai nevoie de mine!”. Te-ai fi gândit că-ți pregătim o listă cu suplimente nocive și chiar detalii despre semnele unei intoxicări cu ceea ce credeai că-ți face mult bine?Avem și variantele mult mai indicate , din alimente sănătoase, recomandate de medici.

E nevoie de ceva curaj, dar spunem astăzi adevărul despre suplimentele alimentare și vitaminizare, pe vocea specialistului ATLAS în nutriție, Roxana Călescu.

 

Necesitatea suplimentării cu vitamine

 

De la definiție încoace

Suplimentele dietetice reprezintă o vastă categorie de produse care pot să conțină unul sau mai multe ingrediente din plante, micronutrienți, nutraceutice sau hormoni. Utilizarea suplimentelor și remediilor din plante poate fi provocatoare atât pentru consumatori, cât și pentru furnizori. Identificarea adecvată și clasificarea suplimentelor este cheia pentru a le elucida întrebuințarea.

Din moment ce nu consumăm fiecare aliment care să conțină toate vitaminele în concentrații optime, este necesar să ne focusăm pe o dietă diversificată care să conțină fructe, legume, cereale, produse lactate, pește și de asemenea carne. În anumite grupe de risc (vârstnici, gravide, adolescenți, atleți) o suplimentare cu multivitamine ar putea fi necesară, după anterioare investigații medicale.  

Există anumite motive pentru care deficitele precum malnutriția, subnutriția, dietele extreme și distrugerea vitaminelor datorită preparării alimentelor (gătire, pasteurizarea produselor lactate, depozitarea la lumină), pot să apară chiar și în țări dezvoltate. În plus, o absorbție intestinală insuficientă datorită diareei cronice, mucoasei intestinale atrofice, rezecților intestinului subțire, hemodializă, pot conduce la deficite, dar și febra, reacții încrucișate cu farmaceuticele, alcoolul și nicotina.

Femeile însărcinate și cele care alăptează reprezintă două dintre grupele majore de risc. În special în al 2 lea trimestru de sarcină cantități mari de vitamine sunt transferate către făt prin placentă, în general independent de statusul vitaminelor la mamă. Din păcate, nevoia de vitamine în sarcină crește și, poate atinge nivele de până la 50% (folat) și 58% (vitamina B6). În caz de gemeni, tripleți sau sarcini la intervale scurte de timp, riscul de deficite este și mai mare. Pe perioada alăptării, deficitele de vitamina A pot să apară și riscul este mai mare pentru făt decât pentru mamă, mai predominant pentru copiii prematuri cărora le lipsesc vitaminele din ultimele săptămâni de sarcină (ex. dezvoltarea insuficientă a plămânilor). Însă, în cazurile de stocare adecvată a vitaminelor, niciun risc nu apare pentru alăptarea la sân. Mamele strict vegetariene au în mod normal cantități foarte mici de vitamina B12 în depozite și, laptele fără vitamina B12 poate conduce la leziuni cerebrale ireversibile asupra copilului.  

Copiii și adolescenții sunt alte grupe la risc, datorită unei cerințe ridicate a organismului care este în creștere sau, datorită malnutriției, fumatului, consumului frecvent de fast-food. De asemenea, consumul de alcool și dietele de pe internet pot conduce la deficite de vitamine la adolescenți, dar și la adulți.

Oamenii în vârstă sunt de asemenea vizați, datorită cererii reduse de energie, metabolismului modificat și a stilului de viață, care conduc la deficite de vitamine. O disponibilitate redusă a factorului intrinsec (din celulele gastrice) conduce la deficitul de vitamina B12. În special, bărbații care locuiesc singuri dezvoltă anumite deficite, întrucât gătesc des cu alimente conservate și, omit să utilizeze fructe și legume proaspete.

Persoanele cu anumite afecțiuni trebuie să fie verificate în ceea ce privește nivelul vitaminelor, pentru a fi identificat fiecare deficit în parte. Pentru anumiți factori dietetici, funcțiile care influențează riscul bolilor cronice au fost sugerate de către studii epidemiologice, experimentale asupra animalelor, dar și de studiile clinice. Riscurile acestor boli au fost asociate cu aporturile crescute și/sau statusul anumitor vitamine. Bazele metabolice ale acestor legături rămân încă neelucidate, fiind cele mai cercetate în știința nutrițională din prezent:

  • Cancerul și alimentele care conțin vitamina A, C, aportul de riboflavină, nivelele plasmatice ale aportului de α-tocoferol, carotenoizi și 25-OH-vitamina D;
  • Bolile cardiovasculare și consumul crescut de vitamina C, E și β-caroten; 
  • Defectele de tub neural și aportul de folat în sarcină;
  • Diabetul, scleroza multiplă, plasmă și nivelele de 25-OH-vitamina D;
  • Răspunsul psoriazisului la suplimentarea cu vitamina D.

 

Cum acționează vitaminele?

Gândirea actuală este că, antioxidanții (vitamina E, C, seleniul și β-carotenul), participă într-un sistem de protecție împotriva efectelor metabolice ale radicalilor liberi. Deoarece, multe boli sunt considerate a avea ca implicare producția de radicali liberi, protejarea de radicalii liberi este considerată ca fiind critică pentru funcția fiziologică normală. 

S-a dovedit că antioxidanții cresc funcțiile imune, care pot de asemenea să contribuie la reducerea riscului de cancer, dar și de boli infecțioase. Multe dintre efectele acestor antioxidanți nu s-a dovedit a avea o specificitate conotată cu efectul. De exemplu, natura complementară a funcțiilor antioxidante ale vitaminei E, C și a seleniului sugerează că, oricine poate avea nevoie de rezerve pentru protecția împotriva radicalilor liberi subcelulari și a oxidării LDL. Este probabil ca, prin asemenea mecanisme biochimice, antioxidanții să fie modificatori ai riscului de boală, mai degrabă decât agenții primari în etiologia bolilor. Oricum, aceste efecte ridică întrebări în legătură cu necesarul zilnic de nutrienți. 

Cazul efectelor aparente ale antioxidanților ilustrează limitările conceptului de necesar zilnic recomandat. Doza zilnică recomandată (DZR) se definește ca, nivelele aportului de nutrienți esențiali care, se presupun că întrunesc nevoile cunoscute ale nutrienților pentru persoanele sănătoase.  

Majoritatea dietelor normale care includ o varietate de alimente, ar trebui să ofere necesarul de vitamine, întrucât să nu existe semne clinice de deficite. În plus, de cele mai multe ori, utilizarea de vitamine este creată ca să depășească aceste cerințe pentru majoritatea indivizilor. Așadar, alcătuirea dietelor, planificarea meselor, alimentele fortificate cu vitamine și, crearea de suplimente cu vitamine, sunt toate menite să ofere vitamine la nivele care contribuie ca, aportul total să depășească cerințele pacienților prin anumite limite de siguranță. Această abordare minimalizează probabilitatea de a produce deficite de vitamine în populație. 

Este necesară definirea necesarului minim pe baza biomarkerilor, cei corelați în special

funcțiilor metabolice, precum activitatea enzimatică și concentrațiile din țesuturi, deoarece acestea pot reflecta schimbări în stadiile incipiente ale deficitelor de vitamine.

Anumite stări clinice necesită utilizarea suplimentelor cu vitamine la nivele mai mari decât a celor folosite în mod normal, pentru a se potrivi limitelor de siguranță. Acestea includ afecțiuni specifice precum xeroftalmie, rahitism, polinevrite, pancreatită, gastrectomie, diabetul, hipoparatiroidism, boala Addison, boli hepatobiliare, rezecție intestinală/bypass, anemii, ileită regională, leziuni postiradiere, enteropatie glutenică, paraziți intestinali, enterită, fibroză chistică,  febră, diverse infecții, boală cronică renală, boală cronică hepatică, arsuri extinse, enteropatie, nefroză, intervenții chirurgicale, sindrom premenstrual, sindromul de tunel carpian și prevenția banalelor răceli. 

Deși eficiența suplimentării cu vitamine în majoritatea acestor afecțiuni rămâne netestată în studii clinice, iar profilaxia cu vitamine și/sau terapia pentru anumite afecțiuni este percepută ca fiind eficientă de către multe comunități medicale și, de asemenea de către publicul larg. Această perspectivă susține larga utilizare a suplimentelor orale cu vitamine la doze mai mari de 50-100 de ori decât DZR.

 

Toxicitatea suplimentelor

Anumiți factori pot afecta toxicitatea vitaminelor și anume, modalitatea de administrare, regimul dozelor (numărul de doze și intervalul dintre doze), sănătatea pacienților, potențialele efecte ale alimentelor și medicamentelor. De exemplu, administrarea de vitamine pe cale parenterală, poate crește potențialul toxic al dozelor mari de vitamine, însă calea orală are o absorbție controlată și metabolismul hepatic de primă fază poate fi evitat. 

Doze unice mari ale vitaminelor hidrosolubile (complexul B, vitamina C) sunt rareori toxice și, sunt în general rapid excretate, afectând astfel minim depozitele din țesuturi. Oricum, repetarea acestor doze poate produce reacții adverse. În contradicție, dozele unice mari de vitamine liposolubile (A, D, E, K), pot produce depozite mari în țesuturi, care în timp pot elibera cantități toxice

Anumite afecțiuni, precum cele care includ malabsorbția, pot reduce potențialul toxicității vitaminelor, însă majoritatea cresc potențialul toxic prin compromiterea abilității pacientului de a le metaboliza și excreta, sau prin a face pacientul să fie mai susceptibil la hipervitaminoze. Alimentele și anumite medicamente pot să reduce absorbția anumitor vitamine și, așadar să le reducă toxicitatea. 

 

Interacțiuni medicament – supliment

Interacțiunile fiziologice semnificative dintre medicamente și vitamine sunt:

  • Vitamina A interacționează cu spironolactona, colestiramina, colestipol, fenolftaleina,
  • uleiul mineral; 
  • Vitamina D interacționează cu isoniazida, fenitoina, primidona, colestipol,
  • fenolftaleina, uleiul mineral; 
  • Vitamina K interacționează cu vafarina, fenitoina, primidona, colestipol, ciclosporine,
  • fenolftaleina, uleiul mineral; 
  • Vitamina  C interacționează cu aspirina, contraceptivele orale, fumatul; 
  • Vitamina  B1 interacționează cu alcoolul; 
  • Vitamina  B2 interacționează cu acidul boric, clorpromazina; 
  • Vitamina  B3 interacționează cu izoniazida, fenilbutazona; 
  • Vitamina  B6 interacționează cu tiosemicarbazida, isoniazida, levodopa, hidralazina, 
  • penicilamina, alcool, contraceptivele orale, fumatul; 
  • Folatul interacționează cu bicarbonatul de sodiu,hidroxidul de aluminiu,
  • sulfasalazina, trimetoprim, fenitoina, aspirina, pirimetamina, metotrexat, colestiramina, colestipol, triamteren, alcool, contraceptive orale; 
  • Vitamina B12interacționează cubiguanida, acid aminosalicilic, neomicina, cimetidina, ranitidina, colchicina, colestipol. 

În plus, autoritățile responsabile cu verificarea acestor suplimente au alcătuit o listă de suplimente care reprezintă un real pericol pentru viața consumatorului, conducând la toxicități severe și, chiar la moarte:

  • Acidul aristolochic din suplimentele de slăbit;
  • Busuiocul cerbilor (Menthapuleigium) antibacterian și antioxidant;
  • Cisteina utilizată în nutricosmetică;
  • DHEA (dehidroepiandrosteron) precursor al steroizilor sexuali;
  • Dumbeț (Teucriumchamaedrys) pentru diaree ușoară;
  • Ephedra (extract) pentru slăbit și creșterea performanțelor fizice;
  • 5-hidroxitriptofan (5-HTP) pentru controlul somnului, apetitului și dispoziției;
  • Kava-kava utilizat ca sedativ;
  • Kombucha (ciupercă de Manciuria) cu utilizări multiple;
  • Maca (pulbere de tubercul) din afrodiziace;
  • Pregnenolon utilizat în tulburări de memorie, antiinflamator, menopauză;
  • S-adenozilmetionină (SAMe) utilizat în psihoze;
  • Sinefrină din produsele de slăbit;
  • Vanadiu cu efect asupra capacității de reacție a glucozei la insulină;
  • Yohimbe (extract de scorțișoară) utilizat ca afrodisiac și în ameliorarea performanței.

Este indicată testarea deficitului de vitamine sau minerale din organism, iar dacă suferiți de o afecțiune menționată mai sus este mai sigur ca medicul curant să vă indice un anumit supliment, de o anumită doză și pe o perioadă definită de timp. Autoservirea cu suplimente de la plafar sau achiziționarea lor de pe internet poate fi dăunătoare sau ineficientă sănătății dumneavoastră, dacă nu este administrată corect din punct de vedere medical.

Orice supliment dietetic trebuie recomandat de un specialist, privind necesitatea sa și siguranța utilizării  în caz de atingere a dozei de toxicitate.

Scris de

Hilio Team

Hilio Team

Îndrumare
Sunt Maria, unul dintre Specialiștii Hilio care te poate ajuta cu o ședință gratuită de evaluare și îndrumare. De asemenea, te pot ajuta cu orice întrebare legată de această platformă. Tot ceea ce trebuie tu să faci este să rezervi o ședință gratuita listată mai jos sau să îmi scrii în fereastra de chat.

Competențe:

Tulburare obsesiv-compulsivă
Tulburare de stress post-traumatic
Tulburări psihice asociate bolilor oncologice
Tulburări alimentare
Terapie de cuplu
Divorț
Doliu
Atlas
Corporații
IMM-uri
Hipnoză
Relaxare
LGBT
Violență domestică
Motivație
Psihiatrie
Burnout
Medicina Muncii
Suport
Tehnic

Rezervă o ședință cu acest specialist.

Poți afla mai multe informații direct de la specialistul Hilio.

Distribuie