ORL

Frig-cald-frig, sinuzita rezistă! | Soluții din sfera ORL

Sinuzita este o inflamație a mucoasei sinusurilor paranazale. SInuzitele pot evolua acut sau cronic și pot da complicații majore, oculare și nervoase

Sinuzita - tipuri, cauze, simptome, tratament
Articol

Frig – cald – frig … sinuzita rezistă! Este perioada din an în care parcă nimic nu pică bine sinusurilor noastre. Fie că ne-am împrietenit cu afecțiunea cronică sau ne luptăm cu varianta ei acută, în forme multe și complexe cum ne-a obișnuit sfera ORL, informația este putere.

Durerile cauzate de sinuzita și incidența ei în țara noastră ne aduc azi să vă povestim de cum această afecțiune poate afecta fundamental calitatea vieții. Avem și soluțiile! Și ce soluții avem la îndemână.

În una dintre cele mai friguroase luni din an, Dr Simona Manuil, medic primar ORL, ne ne aduce informație utilă  indiferent de sezon, chiar și câteva lucruri pe care poate nu le știai.

Să începem…:)

 

Ce sunt sinusurile?

Sinusurile feței (paranazale) sunt cavități pneumatice, situate în jurul foselor nazale, cu care comunică prin orificii strâmte și prin care se realizează ventilația și drenajul sinusurilor. 

Sinusurile paranazale sunt în număr de opt, câte patru de fiecare parte a nasului (frontale, maxilare, etmoidale și sfenoidale). Mucoasa care căptușește sinusurile este o continuare a mucoasei foselor nazale, astfel, ea va putea participa prin continuitate, la orice inflamație a acesteia. În vecinătatea sinusurilor se află țesuturi “nobile” – globii oculari și masa nervoasă cerebrală, țesuturi care pot fi implicate în complicații ale proceselor inflamatorii sinusale.

 

Sinuzita

Sinuzita este o inflamație a mucoasei sinusurilor paranazale.

Inflamația poate fi localizată la un singur sinus, poate cuprinde mai multe sinusuri aflate de o parte sau alta a nasului (polisinuzită) sau se poate extinde la toate sinusurile (pansinuzită).

Sinuzitele pot avea punct de pornire:

  1. nazal: 
  • variație de temperatură și umiditate a aerului inspirat
  • rinită acută (frecvent, de origine virală)
  • suflatul incorect al nasului
  • obstrucție nazală prin:
    • deformarea septului nazal
    • malformații ale cornetelor
    • polipoză nazală  
    • procese tumorale nazale  
    • tamponament nazal prelungit în epistaxis

Obstrucția nazală determină o hipoventilație a sinusurilor, favorabilă instalării inflamației și infecției acestora.

  1. extranazal:
  • infecții dentare – mai ales, sinuzitele maxilare pot fi odontogene, datorită vecinătății cu arcada dentară superioară
  • traumatisme directe sau corpi străini intrasinusali, cu osteomielita la nivelul pereților sinusali
  1. rinită alergică – inflamația mucoasei nazale se extinde la mucoasa sinusală, de regulă, bilateral
  2. metabolic – pacienții cu tulburări în metabolismul hidric prezintă o rinoree mucoasă, cu risc de suprainfecție și apariția unei sinuzite latente

 

Tipuri de sinuzită

Din punct de vedere clinic, sinuzitele pot fi:

1. Sinuzitele acute

Au debut brusc, simptomatologie mai “zgomotoasă” și cu durata de maxim 3 săptămâni.

Sinuzita acută netratată sau tratată greșit, evoluează spre cronicizare. Un tratament bine condus duce la vindecare aproape întotdeauna. Sinuzitele cronice pot urma după unul sau mai multe episoade de sinuzită acută sau pot avea de la început o evoluție cronică. Ele evoluează prin pusee de reîncălzire. Adeseori, au o simptomatologie frustă, diagnosticul confirmându-se prin mijloace imagistice.

Infecțiile sinusale pot fi de origine virală, bacteriană sau fungică. În funcție de localizarea inflamației există particularități ale simptomatologiei.

 

Sinuzitele maxilare sunt cele mai des întâlnite. Sinuzita maxilară acută de origine nazală este urmarea unui episod infecțios acut, cel mai frecvent viral (guturai), când pe fondul unei obstrucții nazale, însoțită de secreții nazale mucopurulente, se instalează o cefalee și dureri bruște, uni- sau bilaterale, de tip pulsatil, în regiunea suborbitară sau la nivelul dinților maxilarului superior.

Durerile se pot extinde uneori pe jumatate de craniu (hemicranie). Se accentuează la strănut, la tuse, la masticație sau la efort fizic, la aplecarea capului. Survin în crize, la anumite ore și pot fi însoțite de febră. Secrețiile nazale mucopurulente, mai mult sau mai puțin abundente, galben-verzui, cu dâre sanguinolente, se scurg de obicei, unilateral, din nara mai obstruată. Rar, sinuzita maxilară acută e bilaterală. Uneori, pot apărea tumefacția pleoapei inferioare, congestia conjunctivei și lăcrimare pe partea afectată. Palparea regiunii maxilare superioare provoacă o durere vie.

Sinuzitele frontale dau dureri supraorbitare și uneori, simptome oculare. Suflatul nasului poate fi extrem de dureros. Uneori, sinuzita frontală acută poate fi “blocată”, fără puroi în fosa nazală și cu dureri violente continue, care nu cedează la calmante puternice.

Sinuzitele etmoidale se asociază frecvent cu sinuzitele maxilare. Există o formă aparte, etmoidita acută a copilului, care apare ca o inflamație izolată, uneori ca o complicație a unei adenoidite acute sau în contextul rinitelor gripale, paragripale sau din cadrul bolilor infecto-contagioase. Simptomatologia este zgomotoasă, cu febră, frisoane, fotofobie, cefalee, inapetență. Apare un edem moale, dureros al pleoapelor, uneori congestia conjunctivei, exoftalmie și deplasare laterala a globului ocular. Infecția poate invada uneori întreaga orbită, fiind în acest caz o dublă urgență – ORL și oftalmologie.

Sinuzitele sfenoidale acute au o simptomatologie redusă. Uneori poate exista cefalee localizată în creștetul capului, senzație de tensiune orbitară profundă, scăderea acuității vizuale sau olfactive.

Sinuzita maxilară acută de cauză dentară e consecutivă unor leziuni dentare.. Simptomele care atrag atenția sunt dureri vii la nivelul unuia sau mai multor dinți și la nivelul obrazului, edem al gingiei, uneori febră și eliminare de puroi fetid la suflatul nasului. 

Durerile sau obstrucția nazală pot lipsi, fiind prezente doar secrețiile nazale urât mirositoare. Examenul clinic ORL și stomatologic, precum și radiografiile dentare și sinuzale clarifică diagnosticul și permit stabilirea conduitei terapeutice. Este obligatoriu și tratamentul stomatologic. Tergiversarea tratamentului stomatologic poate duce la cronicizarea sinuzitei și la posibile și grave complicații oculo-orbitare sau chiar meningeale în cursul puseelor de reîncălzire.

 

2. Sinuzitele cronice

Au durată mai mare de 12 săptămâni, care pot evolua cu pusee de acutizare.

Sinuzita maxilară cronică se manifestă prin scurgeri nazale mucopurulente moderate, uni- sau bilaterale, fără dureri, cu obstrucție nazală. După un spălat pe cap, baie, expunere la frig (mai ales, frig umed), survine un nou puseu acut, cu dureri și scurgere nazală abundentă – vorbim de o reacutizare a unei sinuzite cronice. Uneori, scurgerea secrețiilor este intermitentă, cu aspect mucopurulent sau gelatinos, însoțită de expectorație forțată, cu sau fără tuse matinală.

Sinuzita maxilară cronică de origine nazală apare după infecții respiratorii repetate. Există și forme de sinuzită maxilară cronică asimptomatice, unde diagnosticul se pune, întâmplător, imagistic (sinuzită maxilară hiperplazică, sinuzită maxilară pseudochistică).

Sinuzitele cronice etmoidale se asociază frecvent cu sinuzite maxilare sau frontale cronice. Se reacutizează similar. Uneori, apare forma de etmoidită cronică închisă, cu un conținut purulent blocat în una sau mai multe celule etmoidale. Empiemul închis rămâne multă vreme în stare de latență, producând o cefalee profundă și surdă, sub forma unor nevralgii persistente nazo-orbitare, cu mici tulburări de vedere. Această formă poate dispărea uneori, spontan, dar alteori necesită tratament chirurgical. 

O altă formă, etmoidita cronică hiperplazică, evoluează fără scurgeri nazale, dar cu dureri la nivelul rădăcinii nasului și supraorbitar, exacerbate de mese bogate sau de expunere la căldura excesivă, cu senzație de “cap greu”, nas uscat, respirație nazală dificilă, dificultate la efort intelectual.

Sinuzita frontală cronică poate prezenta reacutizari cu risc de complicații orbito-oculare și endocraniene.

Sinuzita sfenoidală cronică apare adesea după un proces acut trenant de 2-3 luni. Diagnosticul se pune imagistic sau în urma complicațiilor apărute (oculare sau nervoase).

 

Complicațiile sinuzitelor

  1. minore (chiste sinuzale) 
  2. majore:
  • craniene și endocraniene
  • orbito-oculare
  • bronho-pulmonare(astm bronșic,laringo-traheo-bronșite)

 

Diagnostic

Având în vedere simptomatologia, uneori frustă, posibilitatea apariției unor complicații, uneori grave, prin extinderea procesului inflamator și infecțios, diagnosticarea sinuzitelor este rezultatul unei munci de echipă.

Consultul inițial îi aparține frecvent medicului de familie, care va îndruma pacientul la un consult de specialitate ORL.

Medicul otorinolaringolog va decide, în urma consultului clinic, investigațiile necesare:

  • imagistice (radiografii de sinusuri, CT craniu, RMN cranio-cerebral)
  • analize de laborator
  • alte consultații clinice de specialitate (stomatologic, oftalmologic, neurologic, neurochirurgical, chirurgie maxilo-facială, alergologic, pneumologic), de la caz la caz

În urma investigațiilor de specialitate se va stabili tratamentul optim.

 

Tratament

Tratamentul sinuzitelor acute este, în general, medicamentos: decongestionante nazale, antiinflamatoare, mucolitice și la nevoie, antibiotic sau antihistaminice, pe o durată variabilă de 7-10 zile.

În cazul sinuzitelor odontogene se impune tratament stomatologic asociat.

Tratamentul sinuzitelor cronice poate fi:

  • medicamentos – se face în perioade de reacutizare, similar tratamentului sinuzitelor acute, dar uneori, antibioticele se administrează pe o perioadă mai lungă (14-21 zile). În cazul complicațiilor se stabilește o schemă terapeutică în colaborare cu colegii echipei medicale mai sus-amintită.
  • chirurgical – prin tehnici de chirurgie endoscopică funcțională a sinusurilor. Sunt tehnici chirurgicale minim invazive, fără a lăsa cicatrici exterioare (la nivelul feței). Scopul acestui tratament este restabilirea drenajului și ventilației sinusurilor. Tehnicile chirurgicale minim invazive permit rezolvare terapeutică rapidă, cu risc minim de complicații, spitalizare scurtă și recuperare postoperatorie rapidă.

 

Concluzii

  • Sinuzitele sunt inflamații ale mucoasei sinusurilor paranazale
  • Pot evolua acut sau cronic
  • Pot da complicații majore, mai ales oculare și nervoase
  • Necesită consult de specialitate, în primul rând, ORL
  • Diagnosticul și tratamentul necesită uneori un efort de echipă 

Scris de

Hilio Team

Hilio Team

Îndrumare
Sunt Maria, unul dintre Specialiștii Hilio care te poate ajuta cu o ședință gratuită de evaluare și îndrumare. De asemenea, te pot ajuta cu orice întrebare legată de această platformă. Tot ceea ce trebuie tu să faci este să rezervi o ședință gratuita listată mai jos sau să îmi scrii în fereastra de chat.

Competențe:

Tulburare obsesiv-compulsivă
Tulburare de stress post-traumatic
Tulburări psihice asociate bolilor oncologice
Tulburări alimentare
Terapie de cuplu
Divorț
Doliu
Atlas
Corporații
IMM-uri
Hipnoză
Relaxare
LGBT
Violență domestică
Motivație
Psihiatrie
Burnout
Medicina Muncii
Suport
Tehnic

Rezervă o ședință cu acest specialist.

Poți afla mai multe informații direct de la specialistul Hilio.

Distribuie