Pare atât de ușor, de natural să respiri. Hai, încearcă și tu! Ce poate fi atât de greu? În timp ce punem întrebarea aceasta se pare că 1 din 2 respondenți nu va face procesul complet, unii nu vor respira “corect”, iar ceilalți vor crede că nu trebuie să se concentreze niciodată la acest proces.

COVID-19 ne-a readus în atenție importanța respirației sănătoase și corecte și faptul că plămânii noștri au nevoie de atenție.

Exercițiile de respirație în yoga, mindfulness sunt construite și ele pe respirația completă.

Ce atâta vorbărie? Hai să respirăm azi mai bine și conștient, cunoscând riscurile unor patologii ce au ca indicator respirația deficitară, alături de Dr. Pneumolog Andreea Vlad, Specialist ATLAS.

 

Respirația – proces vital

Respirația este un proces vital pentru funcționarea organismelor vii. În timp ce putem supravietui fără mâncare câteva săptămâni, fără apă câteva zile, fără aer nu putem supraviețui decât câteva minute. 

De ce? Pentru că avem nevoie de energia furnizată de respirație. Practic preluăm oxigenul din atmosferă, și combinându-l cu glucoza din alimentele consumate îl convertim în energie, energie vitală pentru funcționarea tuturor organelor. 

 

Frecvența respiratorie

Respirăm pe minut cât de des este nevoie, în general un adult respiră de 14-18 ori într-un minut. Incredibil nu?:) Putem totuși calcula frecvența respiratorie măsurând mișcările toracelui într-un minut. 

Creșterea sau scăderea acestei frecvențe respiratorii ne dă de obicei indicii asupra unui proces patologic. 

Frecvența respiratorie crește atunci cand pacientul experimentează stresul (în acele momente respirația este scurtă și rapidă) sau în anumite patologii pulmonare sau cardiovasculare precum: pneumoniile, tahicardia, embolia pulmonară, etc.

Ceea ce este foarte interesant este faptul că facem toate lucrurile acestea în mod inconștient, involuntar. Când suntem stresați, există o activare a sistemului nervos simpatic, un răspuns de tip “luptă și fugi” ce conduce la creșterea secreției de adrenalină, creșterea frecvenței respiratorii, creșterea frecvenței cardiace și directionarea sangelui către organele vitale.

Exista o relație direct proporțională între nivelul de stres și frecvența respiratorie. Pornind de la aceasta premisă, există tot mai multe discuții, cursuri și aplicații care să învețe participanții să respire conștient, cât mai profund și cât mai lent. În felul acesta se diminuează și stresul.

 

Cauzele respirației incorecte

Există mai multe cauze ce stau la baza unei respirații incorecte: 

  • Stresul determină o creștere a posibilității de a respira scurt și des (ceea ce numim noi respirație superficială). Atacul de panică poate da senzația de sufocare, tahicardie.
  • Postura incorectă cauzată de cifoză, scolioză și alte sindroame genetice pot duce la scăderea volumelor respiratorii și a capacității pulmonare totale. 
  • Obezitatea determină impingerea diafragmului în sus și crește riscul de apnee în somn.
  • Hainele foarte strâmte pot împiedica efectuarea mișcărilor de inspir / expir corecte.
  • Poluarea și fumatul.
  • Patologiile medicale precum cele pulmonare cronice (astm, BPOC), cele infecțioase (bronșite, pneumonii), bolile cardiace, hematologice (anemie), deformări ale cutiei toracice, după accidente (boli acute – pneumothorax, hemotorax).

Atentie : prezentarea la medic și realizarea unei simple spirometrii la fumatori poate duce la excluderea/ diagnosticarea celei mai frecvente boli asociate fumatului și anume BPOC.

 

Riscurile respirației incorecte 

O respirație incorectă poate determina:

  • creșterea stresului oxidativ;
  • scăderea focusului și a puterii de concentrare;
  • scăderea nivelului de energie;
  • apariția tulburărilor de somn. 

 

Respirația corectă

În ultimii ani, mai ales la pacienții cu astm, se vorbește despre exercițiile de respirație. 

Respirația abdominală, conștientă, cu folosirea abdomenului și o frecvență respiratorie rară, de 6 / minut a arătat beneficii importante asupra creșterii volumelor respiratorii și îmbunătățirea controlului bolilor respiratorii. 

 

Exerciții simple de respirație

Pentru a crește capacitatea respiratorie puteți apela la câteva exerciții de respirație care pot fi făcute și de acasă:

  1. Aveți nevoie de un un pahar cu apă și un pai. Puneți apa în pahar până la jumătate și apoi inspirați profund și expirați cât mai prelung încercând să mențineți bulele de aer la suprafață. 
  2. Aveți nevoie de o mănușă. O umflați și încercați sa suflati cât mai lung pentru a o menține umflată. Același lucru poate fi realizat și folosind baloane. 
  3. Respirație abdominală.Puneți o mână pe torace și una pe abdomen. Inspirați și expirați profund. Încercați ca pe inspirul profund să se umfle atât toracele, cât și abdomenul. 

 

Cui sunt recomandate exercițiile de respirație?

Toata lumea are nevoie de exerciții de respirație, de o educare corectă a respirației. 

Categoriile care au nevoie în mod deosebit sunt: 

 

Contraindicații pentru efectuarea exercițiilor de respirație

  • febra, 
  • bolile infectioase acute (pneumonii, gripă), 
  • tulburările de ritm sau patologia cardiovasculara decompensată.

 

Vizita la medic

Una dintre cele mai importante întrebări este aceasta:

Cum știm că o respirație incorectă (superficială, rapidă) este patologică sau este doar asociată unui eveniment stresant? Doar medicul poate răspunde individualizat la aceasta întrebare

 

Contactați un specialist în pneumologie dacă:

  • aveți dificultăți respiratorii și o frecvență respiratorie de peste 20 /minut la un adult,
  • împreună cu dificultățile respiratorii prezentați durere toracică sau tuse,
  • sunteți fumător și aveți dificultăți respiratorii,
  • dificultățile respiratorii au apărut brusc,
  • dificultățile respiratorii apar noaptea și împiedică somnul.