Ce este Guta?
Guta, cu G mare și fără diacritice:), este o boală inflamatorie și nu a fost botezată nici prea frumos, nici nu te invită să știi tu prea multe despre ea. Noi știm cât de importantă este starea ta de bine (wellbeing) și mai ales după un astfel de diagnostic.
Guta este o formă comună de artrită inflamatorie, care este în plus și foarte dureroasă. Aceasta afectează, de obicei, o articulație (de foarte multe ori articulația degetului mare). Există momente când simptomele se agravează, perioade cunoscute sub numele de erupții, și momente când nu există simptome, cunoscute sub numele de remisie. Crizele repetate de gută pot duce la artrită gutoasă, o formă de agravare a artritei.
Nu există niciun leac pentru gută, dar puteți opta a o trata în mod eficient și de a gestiona starea voastră cu medicamentele potrivite și strategii de auto-management a calității vieții după un astfel de diagnostic.
Care sunt semnele și simptomele de gută?
“Crizele” de gută încep brusc și pot dura zile sau săptămâni. Aceste semne dureroase de semnalizare sunt urmate de perioade lungi de remisie – săptămâni, luni sau ani – fără simptome înainte de începerea unei alte explozii de durere. Guta apare, de obicei, într-o singură articulație la un moment dat. Acesta este adesea găsită la degetul mare de la picior.
Împreună cu degetul mare, articulațiile care sunt frecvent afectate sunt articulațiile mici ale degetelor de la picior, gleznă și genunchi.
Simptomele gutei din articulația (articulațiile) afectată (afectate) pot include:
- Durere, de obicei intensă
- Umflare (Inflamație)
- Roşeaţă
- Căldură
Care sunt cauzele gutei?
Guta este cauzată de o afecțiune cunoscută sub numele de hiperuricemie sau mai bine spus prea mult acid uric în organism. Organismul face acid uric atunci când descompune purine, care se găsesc în corpul dumneavoastră și alimentele pe care le mănânci. Atunci când există prea mult acid uric în organism, cristale de acid uric (urât monosodic) se pot acumula în articulații, fluide și țesuturi în organism. Hiperuricemia nu provoacă întotdeauna gută, iar hiperuricemia fără simptome de gută nu trebuie tratată.
Riscuri de creștere a șanselor de a face gută:
- sexul masculin
- obezitatea
- anumite condiții de sănătate, inclusiv: Insuficiența cardiacă congestivă; Hipertensiunea arterială (hipertensiune arterială);
- rezistența la insulină
- sindromul metabolic
- diabetul
- funcția renală slabă
- anumite medicamente, cum ar fi diureticele
- alcoolul – riscul de gută este mai mare cu cât crește consumul de alcool
- alimentele și băuturile bogate în fructoză (un tip de zahăr)
- dieta bogată în purine, pe care organismul o descompune în acid uric. Alimentele bogate în purine includ carne roșie, carne de organe, și unele tipuri de fructe de mare, ar fi hamsii, sardine, midii, scoici, păstrăv și ton
Cum se pune diagnosticul de gută?
Guta poate fi diagnosticată numai în timpul unei erupții atunci când o articulație este fierbinte, umflată și dureroasă, ci și atunci când un test de laborator găsește cristale de acid uric în articulația afectată. Diagnosticul se face prin evaluarea simptomelor și a rezultatelor examinării fizice, prin radiografii și teste de laborator.
Stadii de evoluție a gutei
De la acid uric!… la “au” nu mai pot!…și alte stadii
Există 4 etape evolutive ale gutei, plus ceva care ne poate deruta puțin.
Dacă ai norocul să fii în primele stadii e bine să faci tot ce e posibil să nu ajungi la guta cronică.
-
Hiperuricemia asimptomatică
Stadiul este caracterizat de niveluri serice crescute de acid uric, dar fără existența simptomelor caracteristice gutei. Hiperuricemia poate să rămână asimptomatică pe tot parcursul vieții pacientului.
-
Artrită gutoasă acută
În acest stadiu evolutiv al bolii, cristalele de acid uric încep să se acumuleze la nivelul lichidului articular, de regulă la nivelul articulației degetului mare de la picior. Tot acum apare și un răspuns inflamator generalizat al organismului: atacul gutos se manifestă, de obicei, la articulația degetului mare de la picior în primul rând, însă poate apărea și la nivelul altor articulații (degete, genunchi, încheietura mâinii). Odată ce atacul gutos se încheie, simptomele articulare se remit în decurs de câteva zile, dar este bine să știi că pot reapărea până la un interval de aproximativ doi ani de la atacul inițial.
-
Intervalul gutos asimptomatic
Pacienții care au suferit un atac inițial au probabilitatea mare să aibă atacuri recurente, produse la anumite intervale de timp. Perioadele dintre aceste atacuri sunt cel mai adesea asimptomatice. De asemenea, persoanele care au atacuri dese, simt intensificarea simptomelor articulare, care în acest stadiu devin severe și sunt însoțite de inflamație persistentă, febră etc.
-
Guta tofică cronică
Dacă evoluția bolii este caracterizată de intervale asimptomatice și recidive, care însă cedează fără tratament și care se repetă într-un interval mai mare de zece ani, atunci este posibil ca gută să devină o afecțiune cronică și să afecteze mai multe articulații. În acest stadiu al bolii perioadele asimptomatice pot să se scurteze, iar boală poate fi confundată cu alte tipuri de artrite, precum osteoartrită. Tot în acest stadiu, acidul uric formează noduli duri, calcaroși sau nisipoși (tofii gutoși). Dacă boală nu este tratată, tofii pot apărea inclusiv la nivelul pavilionului urechii, precum și la nivelul articulațiilor și țesuturilor adiacente (ligamente, tendoane, burse). Cu toate astea, dacă pacientul începe tratamentul împotriva gutei într-un stadiu incipient, atunci nu există probabilitatea să ajungă în acest stadiu evolutiv al bolii.
Pseudoguta- un bonus de incertitudine
O condiție care este ușor confundată cu guta este pseudoguta. Simptomele de pseudogută sunt foarte asemănătoare cu cele ale gutei. Diferența majoră dintre gută și pseudogută este că, mai degrabă decât cristalele de acid uric, articulațiile sunt iritate de cristalele de fosfat de calciu. Pseudoguta necesită tratament diferit decât cel al gutei.
Recomandări
Alege o dietă sănătoasă. Evitați alimentele care pot declanșa o erupție de gută, inclusiv alimente bogate în purine (cum ar fi o dietă bogată în carne roșie, carne de organe și fructe de mare) și limitează aportul de alcool (în special berea și tăriile).
Fii activ fizic. Experții recomandă adulților să se angajeze în 150 de minute pe săptămână de activitate fizică, cel puțin moderată. Fiecare minut de activitate contează și orice activitate este mai bună decât niciuna. Activitățile cu impact moderat și redus recomandate includ mersul pe jos, înotul sau ciclismul. Activitatea fizică regulată poate reduce, de asemenea, riscul de a dezvolta alte boli cronice, ar fi boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet zaharat. Aflați mai multe despre activitatea fizică pentru artrita.
Slăbește. Pentru persoanele care sunt supraponderale sau obeze, pierderea în greutate reduce presiunea asupra articulațiilor, în special a celor care poartă greutate, cum ar fi șoldurile și genunchii. Atingerea sau menținerea unei greutăți sănătoase poate calma durerea, îmbunătăți dinamica corpului și încetini progresia artritei.
Protejează-ți articulațiile. Leziunile articulare pot provoca sau agrava artrita. Alegeți activități care sunt ușoare pentru articulații, cum ar fi mersul pe jos, ciclismul, și înotul. Aceste activități cu impact redus au un risc scăzut de rănire și nu pun prea mult stres asupra articulațiilor.
Discută cu medicul tău. Poți juca un rol activ în controlul gutei prin participarea la întâlniri regulate cu medicul tău chiar și online. Este cu atat mai important să faci acest lucru dacă suferi de afecțiuni cronice.
