Terapie

Blocajul emoțional – de la conștientizare la integrare

Emoțiile negative puternice generează un blocaj, iar blocajul emoțional, odată instalat activează emoții puternice. Află cum îl poți depăși

Blocajul emoțional
Article

Te simți adesea obosit, procrastinezi, ai dificultăți în luarea deciziilor sau ai tendința de a fi mereu pe placul celor din jur, sacrificându-te pentru binele lor? Toate acestea sunt semne ale unui blocaj emoțional. Află ce este, de ce apare și cum poate fi prevenit sau depășit de la Raluca Neacșu, psiholog și specialist Hilio.

 

Ce este un blocaj emoțional

Blocajul emoțional reprezintă inhibarea gândirii, a vorbirii sau a altor răspunsuri cauzate de emoții puternice, adesea asociate cu frica extremă. În blocajul emoțional, fluxul gândirii sau al vorbirii se întrerupe brusc, lăsând persoana în incapacitate (temporară) de a reacționa.

Blocajul emoțional este modalitatea prin care sistemului psihic răspunde la factori stresori puternici pe care nu îi poate procesa în momentul apariției lor. Acest fapt se datorează absenței mijloacelor necesare procesării, a unei capacități emoționale insuficient dezvoltate sau a unui Eu fragil/imatur.

Blocajul este, de fapt, modalitatea prin care psihicul nostru încearcă să reziste unui eveniment traumatic, un mijloc de a face față circumstanțelor dificile, dureroase, intolerabile ale vieții.

Când blocăm o emoție, o împingem (printr-o serie de mecanisme psihice de apărare) în afara ariei conștiente, forțând-o, astfel, să meargă în inconștient. Dacă nu recunoaștem și nu prelucrăm acele emoții blocate, nu putem dispune de toate resursele interne pentru a ne dezvolta ori pentru a funcționa la un nivel optim.

Blocajului emoțional îi urmează detașarea emoțională, o „rupere” a legăturii dintre mintea noastră conștientă și emoții. Atunci când o persoană este detașată de propriile sentimente, când se rupe această legătură, acea persoană nu poate fi în contact cu nevoile sale și poate simți confuzie legat de ceea ce-și dorește.

 

Semne ale unui blocaj emoțional

Întrucât vorbim despre procese ce au loc la nivel inconștient, putem identifica blocajele emoționale fiind atenți la anumite semne:

  • oboseala constantă – păstrarea emoțiilor în afara ariei conștiente necesită o mare cantitate de energie psihică și este o muncă ce solicită constant psihicul nostru, suprasolicitându-l;
  • negarea problemei – a respinge o problemă care te deranjează, a pretinde că nu contează, că este lipsită de importanță pentru tine (când, de fapt, nu este) poate fi un bun indicator al existenței unui blocaj emoțional;
  • tendința de a fi pe placul celorlalți  – este natural să oferim ajutor celor din jurul nostru, dar dacă oferi acest ajutor în detrimentul tău, trebuie sa te întrebi de ce continui să-i ajuți pe ceilalți? Dificultatea de a spune “Nu”, disponibilitatea de a fi constant în serviciul altora, tendința de a te sacrifica pentru binele lor sunt semne ale unor posibile blocaje emoționale;
  • procrastinarea – dificultatea de a duce la bun sfârșit o sarcină, depășirea termenelor unei lucrări, nevoia de a amâna începerea unei activități pot fi legate de un blocaj emoțional;
  • mâncatul/consumul de alcool în exces – tendința de a evita să te confrunți cu un aspect dureros din viața ta, dificultatea de a intra în contact cu emoțiile tale negative pot genera un plus de frustrare și anxietate. Unul dintre cele mai des utilizate mijloace de reducere a anxietății este consumul de alimente/alcool în exces, în încercarea de a „amorți” emoțiile dureroase;
  • evitarea contextelor sociale – acest comportament apare deoarece teama de a spune sau de a face ceva greșit în prezența altor persoane este mai mare decât dorința de a fi în compania lor;
  • dificultăți în luarea deciziilor – frica de a lua o decizie greșită, teama de consecințele unui eșec duc la un blocaj și astfel deciziile sunt luate cu întârziere sau cu mare dificultate, generând o anxietate ridicată.

 

Situații care pot activa un blocaj emoțional

Adesea apar în viața noastră o serie de evenimente încărcate emoțional ce ne supun unui stres ridicat. Atunci când nu suntem capabili să procesăm acel eveniment, când nu avem mecanisme de adaptare prin care să facem față situației, se poate activa un blocaj emoțional.

Iată câteva exemple:

  • o experiență traumatică  – diferite accidente, agresiuni, abuzuri, viol, dezastre naturale, război etc.
  • moartea subită a unei persoane semnificative;
  • infidelitatea partenerului/partenerei de cuplu;
  • despărțirea/divorțul;
  • pierderea locului de muncă/a statutului social;
  • diagnosticarea cu o boală gravă/incurabilă;

 

Cum se manifestă blocajul emoțional la adulți

Când suntem blocați emoțional, nu putem avea o relație sănătoasă cu sentimentele noastre. Nu suntem capabili să le exprimăm sau să le comunicăm celorlalți pentru că, de fapt, ne este greu să le înțelegem și nu putem să ne împăcăm cu ele. Sentimentele dureroase pe care am încercat să le evităm devin și mai copleșitoare și ne depășesc. Acest lucru ne face să devenim vulnerabili în fața factorilor declanșatori ai blocajelor emoționale. Ne putem simți foarte ușor atacați, devenind ostili față de ceilalți sau putem să ne facem rău. Unii indivizi pot deveni pasivi, lipsiți de reacție, retrăgându-se în interior, ca urmare a incapacității de a face față emoțiilor provocatoare. Blocajele provoacă fluctuații emoționale intense, schimbări bruște de dispoziție și episoade dificile de depresie și anxietate.

Atunci când se instalează un blocaj emoțional, mintea împiedică accesul în conștiință a sentimentelor nedorite. Ca urmare a acestui fapt, individul respectiv poate avea o serie de comportamente inadecvate, dezadaptative, atitudini nepotrivite, gânduri iraționale, poate lua decizii greșite, bazate pe frica disproporționată în raport cu realitatea.

Emoțiile negative foarte puternice îi pot copleși pe indivizi, blocându-le capacitatea de organizare a gândirii. Ca urmare a acestui blocaj mental, individul poate dezvolta o serie de fobii, atacuri de panică, poate experimenta dificultăți de atenție, memorie, capacitate scăzută de concentrare, dureri de cap, migrene, probleme digestive.

Incapacitatea de a accepta și de a gestiona un sentiment de furie la adresa altei persoane se poate transforma în sentimente intense de ură îndreptate către propria persoană. Acest mecanism are efecte patologice, ducând la apariția depresiei. Alte consecințe nedorite pe care le putem întâlni sunt: izolarea socială, scăderea motivației, scăderea interesului pentru activități care în trecut aduceau satisfacție/plăcere, insomnie.

 

Cum se manifestă blocajul emoțional la copii

Blocajul emoțional la copii

Copiii nu își pot regla emoțiile în mod constant până în jurul vârstei de patru ani, când creierul lor este dezvoltat suficient pentru a poseda această abilitate. Reglarea emoțională presupune capacitatea de a recunoaște emoția trăită în acel moment, de a o gestiona și de a răspunde într-un mod adecvat. Până la aproximativ patru ani, copiii pot fi depășiți de situații intens emoționale, manifestând crize de plâns, furie sau chiar agresivitate.

Un copil cu o slabă capacitate de reglare emoțională poate să nu-și dea seama că devine frustrat atunci când nu se descurcă la un joc, ajungând la furie, pe care o va exprima prin țipete sau distrugând jocul respectiv. El are nevoie să învețe să recunoască frustrarea în momentul apariției ei, apoi să aplice exerciții care să-l ajute să se calmeze, pentru a putea continua jocul sau pentru a căuta altă activitate.

Atunci când copiii nu sunt ghidați, susținuți în dezvoltarea reglării emoționale, ei pot dezvolta blocaje, în încercarea de a face față situațiilor intense.

 

Blocajele emoționale pot fi experimentate de către copiii preșcolari ca: 

  • retragere
  • lipsa interesului pentru comunicare (cu colegii sau cu adulții)
  • timiditate accentuată
  • o atitudine excesiv de prudentă în explorarea mediului sau a relațiilor cu cei din jur
  • neîncredere (în sine sau în ceilalți)
  • interacțiuni limitate
  • joc sărăcăcios, lipsit de creativitate
  • activități stereotipe

Practic, ceea ce face copilul este să caute activități, situații, contexte cunoscute, „verificate”, care să îi acopere nevoia de a se simți în siguranță.

 

La copiii de vârsta școlară, blocajele emoționale se recunosc adesea prin:

  • incapacitatea de a oferi răspunsuri în condiții de verificare/testare (deși au cunoștințele necesare)
  • lipsă de interes pentru implicarea în activități noi
  • socializare scăzută
  • izolare
  • stimă de sine scăzută
  • lipsă de comunicare
  • tulburări de somn
  • anxietate

 

În adolescență, pot să apară noi manifestări ale blocajelor emoționale: 

Oricare dintre aceste manifestări reprezintă un semnal pentru părinți și necesită atenție. Poate fi o etapă tranzitorie din dezvoltarea adolescentului, dar poate fi și un blocaj emoțional ce necesită intervenție.

Sedinta online sau la cabinet cu specialistii Hilio. Programeaza acum!

Legătura dintre emoții și blocajul emoțional

Există o strânsă legătură între emoții și blocajele emoționale, această legătură fiind cu dublu sens. Emoțiile negative puternice generează un blocaj, iar blocajul, odată instalat activează emoții puternice.

Emoțiile sunt reacții mentale conștiente (cum ar fi furia sau frica) experimentate subiectiv ca sentimente puternice, de obicei direcționate către un anumit obiect și însoțite, de regulă, de modificări fiziologice și comportamentale.

Când emoțiile nerezolvate, neprocesate, încep să-ți afecteze capacitatea de a funcționa corect și să-ți permită să faci alegeri sănătoase, acestea sunt semne că trecutul tău nerezolvat îți afectează prezentul.

Este firesc, natural, să ne ferim de ceea ce ne afectează, însă evitarea emoțiilor dureroase, amânarea procesării lor duce, în cele din urmă, la disconfort, frustrare sau durere. Adesea, apare un sentiment de gol interior, deoarece nu vei putea identifica de ce te simți așa. Pe măsură ce această stare de confuzie se prelungește, te obișnuiești cu ea și devine normalitate. Acest fapt are drept consecințe diminuarea capacității de concentrare, a capacității de a funcționa optim atât cognitiv, cât și social, pe scurt scăderea calității vieții.

Consecințele rămânerii în blocaje emoționale pentru o perioadă îndelungată creează simptome afective, dar și comportamentale și fizice, deoarece conexiunea minte-corp este afectată.

Blocajele emoționale definesc tiparele după care noi funcționăm în relațiile cu ceilalți, activând emoții puternice în funcție de care vom avea anumite reacții (comportamente) inadaptative.

Tiparele se formează în copilărie și rămân active pe tot parcursul vieții. Ele apar ca urmare a ceea ce am experimentat cu impact negativ (abandon, respingere, abuz, deprivare etc.) și determină ulterior felul în care gândim, simțim sau acționăm. Aceste tipare au rolul de a ne proteja de suferință, iar dacă nu reușim să le identificăm și să deblocăm emoțiile ce au generat apariția lor, vom continua să luăm decizii greșite sau inadaptative.

 

Diagnostic

Blocajele emoționale nu reprezintă un diagnostic, ca atare, ci sunt simptome ce pot face parte din tabloul clinic din diverse tulburări; ele sunt, în unele cazuri, simptome de sine stătătoare (adică nu este obligatoriu ca o tulburare să fie prezentă). Blocajele emoționale pot fi identificate de către un specialist în sănătate mintală, pe baza unei analize în care vor fi incluse teste de personalitate, teste clinice, anamneza, interviu clinic sau alte metode și tehnici de investigare psihologică considerate necesare de către specialistul respectiv.

Pentru că blocajele emoționale însoțesc adesea diverse boli, există riscul unui diagnostic eronat, confundând un blocaj emoțional cu o tulburare. Unul dintre aceste cazuri este și prezența la copii a unei tulburări cu grad redus de severitate din spectrul autismului. Blocajul emoțional timpuriu poate genera o serie de întârzieri în dezvoltarea copilului, disponibilitate afectivă redusă, izolare socială, relaționare redusă, comunicare deficitară, comportamente stereotipe, toate acestea putând fi considerate ca dovezi ale prezenței autismului.

O intervenție specializată, canalizată pe deblocarea emoțiilor, pe dezvoltarea inteligenței emoționale poate face ca semnele enumerate mai sus să se amelioreze sau să dispară, oferind copilului posibilitatea de a se integra în colectivitate, de a se adapta unui grup și de a avea un parcurs normal.

 

Tratament

Negarea emoțiilorBlocajele emoționale pot fi identificate și procesate, tratate cu ajutorul unui psihoterapeut sau a unui psiholog. Există mai multe tipuri de terapie, abordări terapeutice diverse, iar găsirea specialistului potrivit (pentru persoana care cere ajutorul) este un prim pas foarte important către vindecare. O relație terapeutică bună, un climat de încredere și siguranță vor facilita procesul terapeutic.

Este important de reținut că scopul psihoterapiei nu este acela de a forța, de a grăbi pacientul să se conecteze cu anumite emoții dureroase, de a-și reaminti evenimentele traumatice până când acesta nu se va simți pregătit să o facă. Procesul vindecării necesită timp și răbdare, el nu poate fi grăbit oricât de mult și-ar dori pacientul (sau terapeutul) ca vindecarea să se producă.

Fiecare specialist poate avea o anume schemă după care să își ghideze procesul terapeutic, în funcție de particularitățile cazului tratat. O astfel de schemă simplificată, în patru pași ar putea arăta astfel:

  • Conștientizarea – terapeutul ghidează pacientul în direcția conștientizării existenței unui blocaj emoțional;
  • Acceptarea – identificarea și acceptarea evenimentului traumatic care a stat la baza apariției blocajului;
  • Dezvăluirea – prin care pacientul descoperă ce a reprezentat acel eveniment în viața lui, cum îl poate privi din altă perspectivă, ce sens îi poate da experienței trecute;
  • Integrarea – informațiile, conștientizările, noile perspective sunt integrate în povestea de viață a pacientului.

Vindecarea apare atunci când pacientul este capabil să vadă „experiența negativă” ca pe un factor de creștere în viața sa, nu doar ca pe o sursă de suferință. Este, de asemenea, important ca pacientul să accepte că nu poate controla ceea ce se întâmplă în afara lui (ceea ce i se întâmplă), dar poate decide cum să privească evenimentele și cum să se raporteze la ele.

 

Cum poți preveni și depăși un blocaj emoțional

Pentru a preveni un blocaj emoțional ai nevoie ca, mai întâi, să știi ce anume este și care sunt semnele unui blocaj, așadar, informează-te!

Identificarea corectă a unei emoții, recunoașterea ei atunci când o experimentezi, cum anume se simte ea în corp, înțelegerea mecanismelor de funcționare a psihicului uman sunt alți pași importanți.

Analizând ceea ce simți și experimentezi poți afla care sunt factorii ce-ți declanșează trăiri puternice. Atunci când aceste trăiri apar, stai cu emoțiile tale, oricât de mult ai dori să le eviți sau să le ascunzi, caută să înțelegi de ce te simți așa, ce anume (gânduri, amintiri, afecte) trezește în tine situația respectivă.

Dacă ai posibilitatea, discută cu o persoană apropiată sau cu un specialist, care te va ajuta să procesezi un eveniment dificil astfel încât blocajul emoțional să nu mai apară.

Ai grijă de sănătatea ta fizică și mintală! Dormi suficient, nu te suprasolicita, caută să inserezi activități plăcute în programul tău curent, fă mișcare, menține un cerc de persoane apropiate cu care să interacționezi frecvent etc. Un sistem psihic optim poate face față mai ușor situațiilor dificile, poate găsi soluții pentru a gestiona evenimentele cu potențial traumatic și se poate adapta mai ușor.

În situația în care observi că nu mai faci față stresului curent, dacă te simți obosit, trist (fără un motiv clar), copleșit, când apar comportamente compulsive (mâncat excesiv, consum de alcool etc.) atunci este indicat să apelezi la un specialist în sănătate mintală care te va ajuta să identifici și să tratezi blocajele care te împiedică să funcționezi la un nivel optim.

 

Resurse

Blackman, J. (2009). 101 Apărări – Cum se protejează mintea. București: Ed. Trei

Freud, A. (2002). Eul și mecanismele de apărare. București: Ed. Fundația Generația

Stahl, S. (2019). Vindecarea copilului interior. București: Ed. Litera

Young, J, Klosko, J. (2017). Cum să-ți reinventezi viața. București: Ed. Trei

https://dictionary.apa.org/

https://www.learning-mind.com/emotional-blockage/

https://www.oac.edu.au/news-views/emotion-regulation-in-young-children/2

https://www.medicalnewstoday.com/articles/repressed-emotions#Treatment-and-releasing-emotions

Scris de

Raluca Neacsu

Raluca Neacsu

Psihoterapie
Bună! Mă bucur că te afli pe profilul meu, sunt aici să te ajut! Cred că orice problemă are cel puțin o soluție și cred că viața poate fi o experiență frumoasă atunci când ești dispus să lucrezi cu tine, să îți acorzi timp și răbdare pentru e te reconstrui. Când tu ești bine cu tine însuți, ești bine și cu cei din jurul tău, problemele și frământările devin mai puțin intense (sau dispar) iar viața ta se transformă într-o serie de oportunități pentru a trăi bucurie și împlinire. Ai încredere că se poate, împreună putem găsi calea către viața pe care ți-o dorești!

Competențe:

Depresie
Stres
Anxietate
Fobii
Tulburare obsesiv-compulsivă
Tulburare de stress post-traumatic
Tulburări de personalitate
Tulburări psihice asociate bolilor somatice
Tulburări psihice asociate bolilor oncologice
Atacuri de panică
Disfuncții sexuale
Dificultăți de relaționare
Tulburări alimentare
Terapie de cuplu
Divorț
Doliu
Dezvoltare personală
Relaxare
LGBT
Abuzuri
Motivație
Traumă
Consiliere școlară și vocațională
Burnout
Bullying

Rezervă o ședință cu acest specialist.

Poți afla mai multe informații direct de la specialistul Hilio.

Distribuie