Capcana din a “face tot” are ca momeală uneori succesul, iar alteori cursa are final neașteptat. Burnout-ul poate implica oboseală și stres, dar are mult mai multe valențe. Află tot ce te poate ajuta dacă suferi de sindromul Burnout de la Specialistul ATLAS, Alexandra Maftei.

Trăim fiecare moment al vieții noastre într-o continuă viteză și alergătură. Nu știm când a trecut timpul … ore, zile, săptămâni, anotimpuri. Avem agende încărcate, liste interminabile de „to do” care dacă nu sunt scrise, ocupă un loc important în mințile noastre. Uneori credem ca suntem doar obosiți, dar nu ținem cont de asta, pentru că lista cu lucrurile pe care le avem de făcut este mai importantă. 

Alteori ne trezim în miez de noapte pentru că mintea noastră își amintește de ceva nefăcut, sau de câteva lucruri din lista de azi rămase nerezolvate, sau de ceva ce nu a fost făcut „cum trebuie”, sau de lista de mâine care TREBUIE rezolvată de la prima oră, altfel rămânerea în urmă ar putea avea consecințe grave: cine știe ce nenorocire se poate întâmpla! 

Probabil că puțini dintre noi își oferă răgazul de s se opri pentru o secundă măcar să se întrebe ce se întâmplă cu ei, cu viața lor, cu viața celor de lângă ei .Tot mai puțini am spune Nu deși ar trebui să o facem. O secundă, pentru că o oră ar fi cu mult prea mult timp „pierdut”. Nu putem să ne lăsăm timpul nostru prețios și toate lucrurile importante pentru că doar de-asta sunt pe listă, nu? Să ne odihnim, să ne gândim la noi înșine sau la corpul nostru? Sau la ce încearcă să ne spună atunci când ne trezește din somn în miez de noapte?

Nu putem face așa ceva, pentru că toate lucrurile pe care vrem să le facem sunt cu mult mai importante. Nu poți să nu termini raportul X astăzi. Nu poți să nu te implici și în celălalt proiect apărut. Nu poți să nu răspunzi imediat solicitărilor venite de la celălalt departament. Nu poți? Ești sigur? Ai apucat vreodată să te întrebi ce înseamnă de fapt o întârziere de 10 minute? În unele situații poate fi o decizie de viață și de moarte, dar ești în situația asta?

 

Un cerc vicios

Ei bine, nu putem face așa ceva, nu putem lăsa listele la voia întâmplării. Așa că vom continua: să facem liste, să bifăm zi de zi toate lucrurile pe care le facem și le avem de făcut, ignorând sistematic ceea ce simțim, ceea ce ne place, ceea ce am vrea de fapt să facem, refuzându-ne în mod constant o pauză în care să ne întrebăm pe noi înșine: ce m-ar face fericit? Lăsăm fericirea pe altă dată, pentru concediu, pentru când voi termina de făcut toate celelalte, deși odată încheiat un lucru de pe listă un altul îi va lua imediat locul.

Voi lăsa fericirea în seama altora acuzându-i câteodată că eu fac un sacrificiu, îmi sacrific propria fericire și starea de bine pentru ei. Sau ȘI pentru ei. Pentru casă. Pentru mașină. Pentru credit. Pentru vacanța pe care o am o dată pe an. Pentru…

Continuăm deci să ne ținem bine în vârtejul în care am intrat și din cauza vitezei, nu mai vedem prea limpede ce se întâmplă în jurul nostru, cu ceilalți sau cu noi. Continuăm să ne biciuim cu lucrurile ce TREBUIE făcute, pentru că nu pot fi lăsate la voia întâmplării și nu facem niciodată socoteala prețului pe care îl plătim. Nu ne prețuim propria fericire, odihnă, relaxare, stare de bine. 

 

Ce se întâmplă mai departe cu noi?

Vom fi supraîncărcați, mai obosiți, mai lipsiți de chef și de energie. Vom ajunge să ne simțim epuizați, fără chef și ne vom întreba în cele din urmă: 

  • Ce rost mai are? 
  • Ce rost are toată aceasta poveste în care m-am băgat și care nu se termină niciodată? 

Performanțele noastre vor scădea și ideea de a face o treabă la birou sau acasă va părea fără rost.

Așa începe povestea „de succes” a burnout-ului și tot așa se și continuă. Starea de epuizare, reducerea performanței, lipsa de speranță că lucrurile se vor îndrepta vreodată sau că vor căpăta sensul pierdut, sunt câteva din semnele sale. 

Câteva, pentru că la un moment dat, corpul, nebăgat în seamă după multe semne pe care le-a dat, obosit și epuizat, va începe să se îmbolnăvească. Explicația este foarte simplă – pe fondul epuizării, își pierde capacitatea de apărare: sistemul imunitar își va pierde din eficiență și vor apărea simptome precum:

  • dureri de cap, 
  • probleme intestinale (diaree, constipație, dureri),
  • senzație de leșin,
  • amețeală, 
  • tulburări ale vieții sexuale.

Toate acestea fac ca un diagnostic de burnout să fie pus de medicul de familie, pentru că cel care ne atrage atenția este corpul, până ce el nu dă semne, emoțiile nu au suficientă putere, ele sunt în mod sistematic puse „sub preș” și ignorate, pentru ca avem lucruri mult mai importante de făcut. Oricât de importante ar fi toate aceste lucruri, găsește cel puțin 3 minute pentru a evalua semnele pe care corpul tău le dă, completând chestionarul de auto-evaluare a burnout-ului.

Temeri și frici care până acum își făceau apariția ocazional sau chiar deloc, încep acum să prindă puteri noi și să ne sâcâie mai mult decât ne-am dori. Ne vom simți mai mereu sub presiune, în tensiune, iar sentimentul de neputință se va activa și va crea orice, numai stare de confort, nu. Încet, constatăm că nu ne mai amintim anumite lucruri, că nu ne mai putem concentra și că zgomotul pe care altă dată nici nu îl auzeam devine infernal. La fel și lumina, parcă cineva a schimbat becurile și acum luminează atât de puternic încât dă dureri de cap.

Dacă vă regăsiți în descrierea de mai sus, nu stați nepăsători, sperând că lucrurile vor trece de la sine, pentru că dacă nu faceți nicio schimbare, nu vor trece, din contră, se vor agrava. Dați-vă un pas înapoi, o jumătate de pas, un sfert, cât de puțin cât să ieșiți din vârtejul în care vă petreceți mare parte a vieții, atât cât să puteți vedea din afară ce se întâmplă de fapt cu viața voastră și întrebați-vă: așa îmi doresc să fie? 

 

Cere ajutorul unui specialist

Observați ce se întâmplă cu voi înșivă dacă viața decurge așa cum vă doriți sau dacă ați ajuns să faceți ceea ce faceți numai pentru că așa trebuie. Și dacă aveți o parte din simptomele pe care le-am enumerat mai sus, înseamnă că este timpul să consultați un specialist (un psiholog, un psihiatru, un medic de familie).

Nu vă puneți singuri diagnosticul de burnout, poate fi altceva sau poate fi și altceva. Multă vreme diagnosticul de burn-out a fost confundat cu depresia, cu care are în comun mai multe lucruri decât s-ar putea crede, dar diferența dintre ele este foarte importantă pentru că soluțiile de urmat într-un caz pot face rău dacă sunt aplicate altei situații. 

Cum este  în cazul oricărui alt diagnostic, este mult mai ușor să previi decât să combați. Este mai ușor să iei o pauză mai devreme, decât când este prea târziu și starea ta fizică și emoțională sunt afectate. Soluția prevenției este una simplă, dar nu tocmai ușoară: să vă întoarceți privirea către voi înșivă. Să vă întrebați cum vă simțiți, și să aveți răbdare cu voi înșivă pentru a asculta răspunsul. Este un exercițiu pe care, din păcate nu îl învățăm la școală.

Amintiți-vă că singurul moment în care puteți fi fericit sau vă puteți bucura de ceea ce aveți sau ați realizat sau ați făcut este cel de ACUM. 

Nu avem alt timp. Trecutul nu poate fi schimbat, iar viitorul nu știm ce ne aduce. După ce ați încheiat cu succes unul dintre lucrurile de pe listă, luați-vă puțin timp și bucurați-vă de realizare: felicitați-vă, luați-vă o mică pauză pentru a sărbători fiecare lucru mărunt.

Pentru că lucrurile mari de care să vă bucurați sunt puține într-o viață de om și cu cât lucrurile de care vă veți bucura vor fi mai mici, cu atât veți avea mai multe motive de bucurie. Nu lăsați pe altă dată lucrurile de care vă puteți bucura azi. 

Amintește-ți că poți cere ajutor specializat: psihologi, psihiatri, doctori. Rupe cercul lui “a face tot”, fără să elimini dorința de a face totul pentru dorințele tale și fără a anula reacțiile la provocări.