Anxietate, furie, apatie, deznădejde. Le simțim pe toate, în anumite momente ale vieții. Dar care sunt semnalele că acestea pot indica dezechilibre ale sănătății mintale? Ce alte lucruri trebuie să ne dea de gândit și când știm când trebuie să mergem la psiholog?? Ne ajută cu răspunsuri Bogdan Pîrtoacă, Psiholog clinician, specialist ATLAS.
Încă de la debutul carierei mele de psiholog am primit adesea întrebări referitoare la sănătatea mintală și la alegerea momentului potrivit pentru a cere ajutor de specialitate. Mă bucur că am ocazia, pe această cale, să ofer informații folositoare, cred eu, celor care ne urmăresc.
Sunt sigur că foarte mulți dintre noi s-au gândit, la un moment dat, să solicite ajutorul unui specialist în sănătate mintală, dar e posibil să se fi convins singuri sau în urma unei discuții cu o altă persoană, că, dacă mai aștepți puțin, problema ar putea dispărea.
Sau poate că, în aceste momente, unii dintre noi încă se întreabă dacă ar trebui să discute cu cineva, dar nu sunt siguri că acesta este prioritatea în acest moment.
A ști când să vezi un terapeut poate fi uneori puțin dificil. La urma urmei, toată lumea are o zi proastă sau trece printr-o perioadă dificilă din când în când, dar cum poți ști când este cazul cu adevărat să apelezi la ajutor specializat?
Cu toate provocările vieții, s-ar putea să întâmpini dificultăți în a-ți echilibra lista lungă de responsabilități. S-ar putea să te simți stresat și să ai dificultăți în gestionarea și procesarea tuturor sentimentelor tale. De asemenea, este posibil ca aceste lucruri să nu fie tratate în cele mai eficiente moduri – un terapeut te poate ajuta să navighezi printre emoții și, în același timp, să îți ofere instrumente potrivitele pentru a le gestiona.
Sănătate mintală bună sau precară?
Folosim termenul de sănătate mintală pentru a descrie bunăstarea emoțională, psihologică și socială. Calitatea sănătății mintale a unui individ poate fi adesea stabilită prin cât de bine se poate adapta factorilor de stres zilnici.
O sănătate mintală bună permite oamenilor să-și folosească abilitățile, să fie productivi și să joace un rol activ în familiile și comunitățile în care trăiesc.
Sănătatea mintală precară este adesea confundată cu o boală mintală. Deși termenii sunt folosiți frecvent în mod interschimbabil, sănătatea mintală precară și boala mintală nu sunt același lucru. O persoană poate avea o sănătate mintală precară și nu poate fi diagnosticată cu o boală mintală. Organizația Mondială a Sănătății arată că sănătate mintală se referă la starea de bine mintală a unei persoane, indiferent dacă are sau nu o afecțiune psihiatrică.
Sănătatea mintală se referă nu numai la starea de bine emoțională, ci și la modul în care oamenii gândesc și se comportă.
Sănătate mintală precară poate avea drept cauză
1. Satisfacția
Capacitatea unei persoane de a se bucura de viață este frecvent folosită ca un indicator al sănătății mintale și al bunăstării. Este adesea definit ca gradul în care o persoană se bucură de cele mai importante aspecte ale vieții sale.
Unii factori care s-au dovedit a juca un rol important în satisfacția vieții includ absența sentimentului de rău, relații bune, un sentiment de apartenență, a fi activ la muncă și în timpul liber, un sentiment de realizare și mândrie, auto-percepții pozitive, un sentiment de autonomie și sentimente de speranță.
2. Reziliența
Capacitatea de ne recupera din situații stresante, negative, adverse a fost denumită reziliență. Cei care sunt rezilienți tind să aibă o viziune pozitivă asupra capacității lor de a face față provocărilor și să caute sprijin social atunci când au nevoie de el. Cei care sunt mai rezistenți sunt mai capabili nu numai să facă față stresului, ci și să progreseze în fața acestuia.
3. Suportul social
Sprijinul social este important pentru sănătatea mintală. Singurătatea este legată de probleme de sănătate fizică și mintală, boli cardiovasculare, depresie, probleme de memorie, abuz de alcool și droguri.
Scăderea sprijinului social cauzată de anumite schimbări apărute în viață, cum ar fi mersul la facultate într-un alt oraș, plecarea la muncă în străinătate sau divorțul pot avea un impact negativ asupra sănătății mintale.
Din fericire, studiile arată că nu neapărat numărul crescut al interacțiunilor de sprijin este factorul cel mai important, ci calitatea acestor relații.
4. Flexibilitatea
A avea așteptări rigide poate crea uneori stres suplimentar. Flexibilitatea emoțională poate fi la fel de importantă ca și flexibilitatea cognitivă. Oamenii sănătoși din punct de vedere mintal experimentează o serie de emoții și își permit să exprime aceste sentimente. În schimb, unii oameni reprimă anumite emoții, considerându-le inacceptabile.
Lipsa flexibilității psihologice a fost legată de unele tipuri de psihopatologie, în timp ce cercetările sugerează că o flexibilitate crescută este legată de un echilibru mai bun al vieții și de o rezistență îmbunătățită.
Alți factori care pot fi considerați la fel de importanți sau se pot constitui ca risc pentru sănătatea mintală sunt:
- experiențele negative din prima parte a vieții, cum ar fi traume sau antecedente de abuz (abuz asupra copiilor, agresiune sexuală, participant sau martor la episoade violente);
- experiențele legate de afecțiuni medicale cronice sau severe, cum ar fi cancerul sau diabetul;
- factorii ereditari biologici sau dezechilibre chimice la nivel cerebral;
- consumul de alcool sau droguri;
- sentimentul de izolare și singurătate.
Când trebuie să mergi la psiholog?
Bun, acum pentru că avem aceste informații, întrebarea firească care urmează este: când este cazul să acționez?
Asociația Psihologilor Americani ne vine în ajutor și ne sugerează că trebuie să luăm în considerare ajutorul de specialitate atunci când ceva provoacă suferință și interferează cu o anumită latură a vieții. Mai specific, atunci când:
- gândurile despre sau rezolvarea problemei durează cel puțin o oră în fiecare zi;
- problema provoacă jenă sau te determină să îi eviți pe ceilalți;
- problema a determinat scăderea calității vieții (poți testa nivelul calității vieții periodic pentru a vedea evoluția);
- problema a afectat negativ școala, munca sau relațiile;
- ai făcut schimbări în viața ta sau ai dezvoltat comportamente noi sau obiceiuri pentru a face față problemei;
Este deosebit de important să iei în considerare că este timpul să vezi un terapeut, dacă te simți controlat de simptome sau dacă acestea ar putea provoca vătămări ție sau altor persoane. Dacă experimentezi oricare dintre emoțiile sau sentimentele descrise mai jos, în măsura în care acestea interferează cu viața ta, psihoterapia te poate ajuta să le reduci efectele.
Te simți copleşit.
S-ar putea să simți că ai prea multe lucruri de făcut sau prea multe probleme cărora să le faci față. S-ar putea să simți că nu poți să te odihnești sau chiar să respiri. Stresul și senzația de a fi copleșit pot duce la probleme serioase de sănătate fizică.
Ești obosit.
Acest simptom fizic rezultă adesea din sau însoțește probleme de sănătate mintală. De multe ori, poate indica semne ale depresiei. Oboseala te poate face să dormi mai mult decât de obicei sau să ai probleme să te ridici din pat dimineața.
Simți o furie constantă.
Sau apariția unor resentimente disproporționate. Toată lumea simte frustrare sau furie uneori. Nici măcar furia trecătoare nu este neapărat dăunătoare. Căutarea de sprijin pentru a face față acestor sentimente poate fi o idee bună atunci când acestea nu trec, sunt extreme în comparație cu situația de viață trăită sau dacă te conduc la acțiuni violente sau potențial dăunătoare.
Suferi de agorafobie.
Persoanele care au agorafobie se tem că ar putea fi în locuri în pot experimenta atacuri de panică. Din acest motiv, unii oameni pot deveni incapabili să-și părăsească locuințele.
Ai gânduri anxioase sau intruzive.
Este normal să te îngrijorezi pentru diverse lucruri din când în când, însă atunci când îngrijorarea ocupă o parte semnificativă a zilei sau provoacă simptome fizice, psihoterapia te poate ajuta să le faci față.
Apatia îți înfluentează viața.
Pierderea interesului pentru activitățile obișnuite, pentru lumea din jurul tău sau pentru viață, în general, poate indica probleme de sănătate mintală precum depresia sau anxietatea.
Ți-ai pierdut speranța.
Deznădejdea, pierderea speranței, a motivației sau apariția ideii că nu ai viitor poate indica depresie sau o altă afecțiune mintală. Să te simți fără speranță, din când în când, mai ales după o perioadă de dificilă, nu este ceva neobișnuit. Dar când aceste lucruri persistă, poate conduce la gânduri de sinucidere.
Vrei să fii singur.
Mulți oameni se simt mai bine atunci când sunt capabili să petreacă măcar ceva timp singuri. Persoanele introvertite pot avea nevoie de și mai mult timp singuri decât ceilalți. Dar dacă te simți stresat în preajma celorlalți sau te temi să fii în preajma altor oameni, psihoterapia te poate ajuta să înțelegi și să faci față acestor sentimente.
Viața este în continuă schimbare, momente sau zile bune, pozitive vor fi urmate de altele mai puțin bune, de situații problematice. Pe măsură ce vei conștientiza această dinamică a vieții, îți va fi mai ușor să accepți că problemele cu care te confrunți la un moment dat se vor schimba, nu vor rămâne permanent în viața ta sau, cel puțin, nu la o intensitate ridicată.
Cu siguranță, cu toții putem avea probleme, dar atunci când suntem în mijlocul „furtunii” este bine să ne amintim ce spunea Epictet cu mai bine de 2000 de ani în urmă: „Pe oameni îi tulbură nu lucrurile, ci părerile despre lucruri”. Cu alte cuvinte, nu ceea ce ni se întâmplă ne afectează, ci modul cum interpretăm noi ceea ce se întâmplă.
Dacă te confrunți cu problemele expuse mai sus sau dacă doar ți-a venit în minte întrebarea când trebuie să mergi la psiholog poate fi un semn că ceva se petrece. Apelează la unul dintre specialiștii noștri pentru că problemele emoționale nu trec niciodată de la sine, se pot agrava și îți pot afecta sănătatea mintală și calitatea vieții în general!
