În ultimele luni, industria muzicală a fost cutremurată de sinuciderea lui Chris Cornell, fondator și vocalist al trupei Soundgarden și Audioslave, dar și a lui Chester Bennington, solist al trupei Linkin Park. 

În ziua veștii că Chester s-a sinucis, care coincide cu ziua de naștere a lui Chris, Vicky, soția lui Cornell, a publicat pe Twitter un mesaj:

Și tocmai când credeam că inima mea nu se poate frânge mai mult de atât.

Durerea lui Vicky a fost mai mare decât cea a unui fan obișnuit pentru că Chris și Chester erau prieteni buni. Relația lor de prietenie a început acum mai bine de 10 ani, iar Chester a devenit chiar și nașul unuia dintre copii lui Chris.

Amândoi s-au luptat cu depresia de-a lungul vieții. Povestea lui Chris despre cum nu mai putea să meargă la școală când era copil, izolându-se în casă, și cum muzica l-a salvat din cele mai grele momente din viață, este rezumată de către Ultimate Guitar.

Iar un vechi prieten a lui Chester povestește pe Reddit cum amândoi au avut o copilărie foarte grea, cu Bennington având perioade lungi de dependență de metamfetamină, dar că întotdeauna a fost un stâlp de ajutor în viața lui.  

Amândoi, Chris Cornell și Chester Bennington, au vorbit deschis despre problemele lor mintale și riscul refuzului de a căuta ajutor din cauza sentimentelor de inutilitate dar și din cauza societății – stigmatizarea afecțiunilor mintale este în continuare o problemă.

 

Impactul emoțional asupra prietenilor

depresia si chris cornell solist audioslave si soundgardenUn studiu făcut în anul 2016 de către Alexandra Pitman, David Osborn și Michael King, profesori din cadrul UCL Psychiatry, a observat că prietenii persoanei care s-a sinucis, fiind copleșiți de pierderea suferită, au o probabilitate crescută de suicid – 1 din 10, mai exact.

Din cei peste 3,400 de adulți care au luat parte la studiul de caz, cu vârsta cuprinsă între 18 și 40 de ani, 45% dintre ei au relatat faptul că au avut gânduri suicidare după ce un prieten sau o rudă s-a sinucis – iar 6% din ei au confirmat faptul că au încercat să se sinucidă la o perioadă scurtă după suferința cauzată de moartea unui prieten.

Global, mai mult de 264 de milioane de oameni suferă de depresie – 5% din populația lumii. În România, 10% din populație suferă sau este diagnosticată cu o tulburare depresivă, iar peste 2,700 de români s-au sinucis în anul 2013, majoritatea fiind bărbați.   

Un sondaj care a inclus peste 50,000 de persoane din 21 de țări din întreaga lume (incluzând și România) a adus în vedere faptul că doar 1 din 5 oameni care suferă de depresie a căutat o modalitate de a se diagnostica și trata pentru depresie.  

 

Stigmatizarea

stigmatizarea depresiei in romaniaDeși aceste cifre sunt îngrijorătoare, depresia și suicidul sunt un subiect tabu și stigmatizate constant în societatea noastră.

Unul dintre fondatorii ATLAS, Mihai Bran, psihiatru și asistent universitar la Facultatea de Medicină “Carol Davila”, a vorbit despre suicid într-un interviu pentru Revista Psychologies.  Mihai a discutat despre cum suicidul a fost recunoscut de către WHO – Organizația Mondială a Sănătății ca fiind una dintre cele mai importante probleme de sănătate; și cum acesta reprezintă a treia cauză de mortalitate la tineri și adolescenți.

Persoana cu gânduri suicidare nu primește suportul emoțional pe care-l dorește, și are nevoie, pentru că familia ia în derâdere tulburarea și simptomele respectivului. De obicei, în momentele în care depresivul încearcă să vorbească cu familia despre sentimentele și gândurile negative care-l copleșesc, este forțat să “treacă peste” sau “să nu se mai gândească la ele”.

 

Ajutor disponibil 24/7

atlas si psihoterapia online

Terapia merită o încercare – indiferent de vârstă sau timp, niciodată nu este prea târziu sau prea devreme pentru terapie. Dar faptul că te duci la terapie nu înseamnă că o să mergi pentru toată viața. De fapt, un studiu din 2001 a constatat că majoritatea oamenilor se simt mai bine chiar și după șapte vizite. Într-un alt studiu, publicat în 2006, 88% dintre participanții la terapie au raportat îmbunătățiri după doar o ședință.  

Deși bolile psihice grave pot necesita intervenții mai intense, majoritatea oamenilor beneficiază de terapie pe termen scurt, orientată spre anumite țeluri, pentru a aborda o problemă specifică sau un conflict interpersonal, pentru a ieși dintr-o rutină sau pentru a lua o decizie importantă. Posibilitatea de a vorbi cu un specialist fără frică de a fi judecat poate să-ți schimbe viața.

ATLAS oferă cea mai mare platformă de terapie online din România – de ce să nu încerci să găsești terapeutul potrivit pentru tine dacă durează doar câteva minute?