Depresia este poate un termen mult prea folosit, dar oricât de mult ne-am dori, nu este doar un termen și nicidecum perimată ca importanță. Face parte din marea familie a afecțiunilor ce vin pe nesimțite și nu pleacă de la sine. Depresia se transformă în răspunsuri sau întrebări, generate de multiple schimbări în viața voastră.

Depresia nu este tristețe sezonieră sau doar o pasă proastă, nu este nici doar o formă de așa zisă nebunie, este o afecțiune!

Închipuiți-vă o ruletă! Apoi gândiți-vă că este gradată cu emoții diverse în momentul în care se blochează, deschisă. Avem derulate toate emoțiile care ne încearcă, fix în fața noastră. Știm că ar fi normal să ne bucurăm din nou de lucruri la fel ca cei din jurul nostru, dar pare imposibil și tot mai greu să măsurăm intensitatea, în apăsarea pe care o simțim. Depresia nu ne lasă să vedem bucuria nici la un cm distanță și atunci e momentul să o lăsăm noi pe ea.

Ești încă pe canapea, mai ceri să tragi o pătură peste neputință, dar nu de ieri, de azi, chiar de multe saptamani sau luni la rând? Toate cuvintele devin tăcere? Primăvara marca Covid-19 nu ciripește nici la soare, iar fericirea e cuvântul ăla care înjunghie și te face să plângi fără să alergi în căutarea ei.

Nici copiii tăi, nici iubirea, nici un somn bun, cariera sau vechii prieteni nu sunt decât factori deranjanți și în mintea ta uneori declanșatori ai potopului ăla de lacrimi care acum nu spală nimic, ci te îneacă zi de zi până când îți faci curaj să vorbești. Noi suntem aici!

 

Cine este doamna Depresie și ce caută în vizită la tine?

Dacă aruncăm o privire peste Ocean, la explicațiile precise ale Organizației Mondiale a Sănătății și ale Asociației Americane de Psihiatrie, răspunsurile la întrebarea “Ce este depresia?” par foarte clare.

OMS

Depresia este o tulburare mintală comună care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Se caracterizează prin tristețe persistentă și o lipsă de interes sau plăcere în activități care anterior erau pline de satisfacții sau plăcute.

Poate perturba, de asemenea, somnul și pofta de mâncare; oboseala și o concentrare slabă sunt frecvente. Depresia este o cauză principală de handicap în întreaga lume și contribuie foarte mult la povara globală a bolii. Efectele depresiei pot fi de lungă durată sau recurente și pot afecta dramatic capacitatea unei persoane de a funcționa și de a trăi o viață satisfăcătoare.

APA

Depresia (tulburare depresivă majoră) este o boală medicală des întâlnită și gravă care afectează negativ modul în care vă simțiți, modul în care gândiți și acționați. Din fericire, este, de asemenea, tratabilă. Depresia provoacă sentimente de tristețe și / sau o pierdere de interes în activități care vă bucurau altădată. Aceasta poate duce la o varietate de probleme emoționale și fizice și poate reduce capacitatea unei persoane de a funcționa la locul de muncă și acasă.

Depresia are trecut, dar și viitor, din păcate!

Depresia are trecut, viitor dar și gen😊. Poți vedea aici diferențele între depresia masculină și cea feminină.

Se preconiza statistic încă de acum câțiva ani amploarea pe care o va dobândi această afecțiune până în 2020, apoi ajungând să fie până în anul 2030, ‘’cel mai mare contributor la povara globală a bolii şi dizabilităţii’’. (Ziua Europeană Anti-Depresie 1 octombrie 2019 – Analiză de situație)

 

Recunoaște simptomele depresiei

Simptomele psihologice includ:

  • stare de spirit alterată sau tristețe accentuată fără un motiv clar;
  • sentimente de disperare și neputință;
  • stimă de sine scăzută;
  • senzație de plâns;
  • senzație de vinovăție;
  • senzație de iritabilitate și intoleranță față de ceilalți;
  • lipsă de motivație sau interes scăzut pentru orice tip de activități;
  • imposibilitate de luare a deciziilor;
  • lipsă accentuată a bucuriei de a trăi;
  • anxietate sau îngrijorare;
  • gânduri de suicid sau de vătămare.

Depresia clinică este și o afecțiune fizică așa cum spun unii specialiști, cu nimic inferioară unei boli fizice în adevăratul sens al cuvântului. Simptome fizice ale depresiei? Exact.

 

Simptomele fizice includ:

  • deplasarea sau vorbirea mai lentă decât de obicei;
  • modificări ale poftei de mâncare sau ale greutății;
  • stare de rău dimineața(efect al dezechilibrelor hormonale ulterioare);
  • constipație;
  • dureri inexplicabile în tot corpul;
  • lipsa de energie pe termen lung;
  • pierderea libidoului (apetit sexual scăzut).

 

Simptome sociale:

  • participarea la puține activități sociale și evitarea ieșirii cu prietenii;
  • neglijarea hobby-urilor;
  • probleme în viață de familie și cuplu;
  • probleme diverse la locul de muncă.

Simptomele sociale sunt cele care atrag în cele din urmă atenția celor apropiați, dar sunt de cele mai multe ori considerate o simplă schimbare comportamentală. Nimic mai greșit!

 

Posibile cauze în declanșarea depresiei

Nu se știe exact ce cauzează depresia. Ca și în cazul altor tulburări mintale, o varietate de factori pot fi implicați, cum ar fi:

  • Hormonii. Modificări în echilibrul organismului pot fi implicate în cauzarea sau declanșarea acestei afecțiuni. De exemplu, modificările hormonale pot duce la depresia postpartum.
  • Trăsăturile moștenite. Depresia este mai frecvent întâlnită la persoanele ale căror rude de sânge au, de asemenea, această condiție. Încă se fac studii pentru a identifica genele implicate în declanșarea ei.
  • Chimia creierului. Neurotransmițătorii sunt substanțe chimice din creier care interacționează cu neuro circuitele implicate în menținerea stabilității stării de spirit. Pot juca un rol semnificativ în depresie și tratamentul său.

 

Severitatea depresiei

Tim Carthoper – Membru al Colegiului Regal al psihiatrilor în lucrarea – Depressive illness menționa:

Adeseori descopăr că pacienții mei se tratează pe ei înșiși cu o duritate de un nivel pe care l-ar consideră nociv pentru ceilalți. Sentimentul de vină și autocompătimire este parțial un indiciu al bolii, dar și o cauza a ei.

Depresia poate veni de multe ori pe treptat, astfel încât poate fi dificil să observați când ceva este greșit. Mulți oameni încearcă să facă față simptomelor lor fără a realiza că nu sunt bine. Uneori poate fi nevoie de un prieten sau de un membru al familiei pentru a sugera că ceva nu este în regulă.

 

Gravitatea depresiei este clasificată în 3 stadii:

  • depresie ușoară –impact mai ușor asupra vieții de zi cu zi;
  • depresie moderată –impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi;
  • depresie severă – face aproape imposibilă viața de zi cu zi.

Dacă banuiești că suferi de depresie completează Chestionarul PHQ-9, acesta este un test rapid folosit pentru a depista prezența și severitatea acesteia. Însă pentru o diagnosticare și o evaluarea corectă a stadiului depresiei trebuie să apelezi la un specialist!

 

Trist sau deprimat?

A fi trist nu este totuna cu a fi depresiv! Când ai chef să dormi o oră în plus sau ai avut o săptămâna mai dificilă la locul de muncă și vrei să te detașezi puțin, nu te speria, e perfect normal. Așa cum uneori e normal nici să nu știi exact de ce ești trist, sau să îți iei timp pentru a suferi în urma unei pierderi.

Atât durerea pierderii cuiva drag, cât și depresia pot implica tristețe intensă și retragerea din activitățile obișnuite de zi cu zi. Cei în cauza pot spune deseori: sunt deprimat!

Când durerea și depresia coexistă, durerea este mai severă și durează mai mult decât durerea fără depresie. În ciuda unor suprapuneri între durere și depresie, ele sunt diferite.

Distingerea între ele poate ajuta oamenii să obțină ajutorul, sprijinul sau tratamentul de care au nevoie.

 

Apelează la un specialist, doar el te poate ajuta!

Dr. Tim Carthoper spunea:

Dacă aș fi primit câte un dolar pentru fiecare ocazie în care unei persoane depresive i s-a spus de către cineva -Adună-te!, aș fi Bill Gates. Dacă persoana ar fi putut să se adune ar fi făcut-o de la început. Nu exclud aici buna intenție a celor apropiați, dar dincolo de asta, pentru recuperarea depresivului este nevoie de înțelegere, răbdare, compasiune dar mai ales de ajutor specializat.

Este important de știut că depresia este o boală de pe urma căreia îți poți reveni și că ulterior poți să îți menții starea de sănătate psihică dacă iei deciziile corecte. Astfel, cel mai important este să apelezi la un specialist care să abordeze depresia într-un mod personalizat, în funcție de stadiul și gravitatea ei.

Psihoterapia, inclusiv terapia cognitiv-comportamentală, terapia de familie și terapia interpersonală pot fi variante pentru abordarea depresiei.

Facem Bine a avut o campanie despre depresie, cu scopul de a-i face pe oameni să conștientizeze faptul că aceasta este o boală, nu o stare, că este simțită și trăită diferit de fiecare. Că nu trece cu ceai sau cu citate motivaționale, ci doar cu ajutor specializat de la psiholog/psihiatru. Campania se numește “Depresia nu are manual” și video-ul poate fi văzut mai jos:

Dacă ai deja un diagnostic și ai nevoie de ajutor în abordarea terapeutică sau vrei să descoperim împreună dacă tristețea e doar tristețe sau de fapt depresie, apelează la specialiștii noștri, verificați și licențiați aflați la dispoziția ta prin contul tău ATLAS sau apelând ATLAS Help Line – 031 630 2020, o linie telefonică gratuită disponibilă 24/7.