“Languish este un sentiment de stagnare și goliciune” care intră în ring să bată depresia și celelalte afecțiuni pentru titlul de emoția combo a anului 2021.
Nu ești tu trist dar nici fericit, motivația lipsește și ea cu desăvârșire și aștepți, aștepți să apară ceva să te scoată din starea aceasta.
Greu de definit și de unii specialiști în sănătate psiho-emoțională, languishing (lâncezeală în traducerea mai puțin frumoasă:) ) pare a deveni în 2021, motor pentru dezechilibrul major al wellbeing- ului personal, dar și al celui organizațional.
După toate transformările suferite la nivel psiho-emoțional în ultimul an fix o emoție nouă ne mai trebuia :), provocare pentru noi dar și pentru terapeuți la găsirea soluțiilor optime și o comparație cu toată gama de afecțiuni care se distingeau clar deja: burnout, insomnie, depresie, etc.
Deși nu mai este mult din acest an, noi vrem să nu persiste în viețile voastre și în 2022, să puteți face diferența clară între languish și depresie sau burnout, așa că haideți să vedem ce cale urmează și cum vă pot ajuta terapeuții și coachii ATLAS.
Ce înseamnă languishing?
Denumirea oficială a acesteia este “languishing”, după cum a scris recent în The New York Times Adam Grant, profesor de psihologie la Școala Wharton de la Universitatea din Pennsylvania:
Languish este un sentiment de stagnare și goliciune. Se simte că și cum ai fi spectator în viața ta, te uiți la viața ta printr-un parbriz de ceață. Ar putea fi emoția dominantă din 2021.
De asemenea languishing este un sentiment obișnuit pentru mulți oameni în timpul pandemiei COVID-19, spune psihiatrul și autorul Gayani DeSilva, MD, Health:
Pandemia este o schimbare semnificativă pentru majoritatea oamenilor, afectând diferite zone ale vieții lor.
Ca pentru toate schimbările majore, a fost necesară o mare ajustare – ceea ce poate fi stresant, chiar dacă au existat aspecte pozitive evidente.
Languish nu este depresie sau tristețe, ci mai degrabă “absența stării de bine”, spune Keyes. Este, de asemenea, lipsa sensului, scopului sau apartenenței la viață, ceea ce duce la goliciune, lipsă de emoție și stagnare. Constă în a nu simți mai degrabă nimic, o stare de blocaj și lâncezeală.
Languishing nu este = cu a fi depresiv, dar poate duce la depresie
Este important să nu confundăm această stare tip combo emoțional cu depresia, care, este o tulburare clinică ce necesită de multe ori și tratament medicamentos îmbinat cu terapia. În cazul depresiei, interesul pentru viață dispare și tristețea se simte acut. Există, de asemenea, semne clare cum ar fi dormitul excesiv sau prea puțin și lipsa de speranță sau chiar apariția gândurilor suicidare.
Francezii au avut din timpuri mai îndepărtate un termen pentru acest sentiment de languish. Existențialiștii din Franța l-au numit “ennui”, care este “un sentiment de oboseală și nemulțumire”, conform dicționarului Merriam-Webster. Starea i-a determinat pe oameni să-și umple viața cu vicii , ulterior.
Diferența esențială dintre languishing și depresie este că atunci când cineva se simte deprimat, de multe ori nu vrea să se ridice din pat, dar sub stăpânirea acestei noi stări, de cele mai multe ori, oamenii își continuă activitățile zilnice.
Este aproape ca și cum ai fi pus în așteptare și aștepți să se întâmple ceva bun, dar atenție, între timp te poți îmbolnăvi de alte afecțiuni. Se poate ajunge la un risc ridicat de a dezvolta depresie și anxietate, precum și riscuri ridicate de tentative de sinucidere și mortalitate prematură.
Din fericire, există modalități de a face față pierderii stării de bine. Găsirea unui flow, a unei activități care să ne angajeze la un drum care la final să ne facă mulțumiți .Liderii au aici în organizații un rol important să identifice și să remotiveze cu ajutorul specialiștilor angajații în astfel de situații. Găsirea unui flux care să vă entuziasmeze la locul de muncă este cheia înfloririi și promovării unei bune sănătăți mintale.
Absența bolilor mintale nu înseamnă că cineva prosperă sau este fericit, la fel cum tratarea bolilor mintale nu înseamnă că lucrurile bune din viață vor reapărea pur și simplu. Ca societate, trebuie să reexaminăm modul în care tratăm bolile mintale, susține Keyes, iar o parte din acest proces ar fi reimaginarea uneori a răspunsului obișnuit care include medicamente, instruire prin terapie etc.
Cine poate suferi de languish?
Nimeni nu este imun la languishing, dar probabil că ești mai puțin predispus la asta dacă ești capabil să te adaptezi la stres.
Știind cum să gestionezi stresul te împiedică să devii copleșit și confuz. (spune dr. DeSilva)
Și acest lucru se aplică indiferent dacă aveți antecedente de depresie sau nu ați avut niciodată probleme de sănătate mintală, deși s-a observat că cei care sunt predispuși genetic la afecțiuni psihiatrice sau au antecedente de anxietate sau depresie, sunt mai predispuși să simtă acest languishing mai mult decât alții.
Tipurile de personalitate extrovertite ar putea fi, de asemenea, mai susceptibile la suferința aceasta, pentru simplul motiv că a rămâne acasă și a fi departe de oameni este mai greu pentru extrovertiți decât pentru introvertiți.
Extroverții sunt oameni care sunt energizați fiind alături de oameni – se reîncarcă într-o mulțime, în preajma oamenilor și este vital pentru bunăstarea lor generală. (explică Forman)
Introvertiții, pe de altă parte, preferă să se regrupeze singuri, iar singurătatea este cerul pentru ei.
Ceea ce a trebuit să facem este să analizăm condițiile în care trăim și modul în care acestea previn bolile mintale sau bolile fizice. Și asta necesită reinventarea condițiilor de viață.
Această este o previziune care nu trebuie să se împlinească dacă schimbăm modul în care abordăm problema bolilor psihice și încetăm să încercăm doar cala de ieșire rapidă din ea.
Sfaturile specialiștilor: “Oferă-ți ceea ce ai nevoie!”
În primul rând, ai grijă de elementele de bază sănătoase: mese nutritive, mișcare, relaxare, legătură cu prietenii și familia. Nu se poate? Oferă-ți singur ceea ce ai nevoie. “Întreabă-te de ce am nevoie acum?”, Spune dr. DeSilva. Deci, dacă ai nevoie să te odihneșți, atunci odihnește-te. Dacă trebuie să te ridici din pat, atunci fă-o. Faptul că ai făcut o alegere și ai realizat-o te scoate din ambivalență. Nu EXISTĂ alegeri greșite.
O tehnică bună de combatere a rivalului Languish este jurnalul, care ar putea lua mai multe forme – ai putea scrie o scrisoare de recunoștință, prezentând toate lucrurile pentru care ești recunoscător sau lucrurile pe care le iubești la tine. Dr. Magavi acordă prioritate recunoștinței și motivației unui individ:
Recomand pacienților mei să enumere lucruri pentru care sunt recunoscători fizic, emoțional și spiritual în fiecare dimineață și seară, mai ales atunci când sunt singuri sau triști.
Dacă nu aveți chef să scrieți, Forman vă sugerează să pictați, să desenați sau să sculptați – de fapt, orice ieșire creativă este mai bună decât niciuna.
S-ar putea să treacă ceva timp până să ne întoarcem la viețile noastre pre-pandemice, dar începe să-ți faci planuri pentru viitor. A avea ceva de așteptat îți poate ridica starea de spirit.
Dacă simți că sentimentele tale se pot datora unei probleme de sănătate mintală, de exemplu, dacă ești anxios, trist sau fără speranță și îți afectează capacitatea de a funcționa așa cum ai face în mod normal, ia în considerare stabilirea unei întâlniri cu un psihiatru sau terapeut.
Terapia cognitiv-comportamentală folosită și în cazul languishing, permite indivizilor să-și identifice tiparul de anxietate și să abordeze acest lucru prin reformularea gândirii și implicarea în comportamente sănătoase.
Dacă simți că ai putea suferi de languishing sau vrei să ajuți pe cineva apropiat care se află în această situație, apelează cu încredere la un specialist ATLAS.
