Atenție, Burnout! Tu cum te mai simți azi … fie că ești medic, asistent, brancardier … fie că ești în mijlocul capitalei sau într-un spital micuț de provincie, că îngrijești oameni la domiciliu sau te-ai lipit iar de acel perete cu lacrimi șiroaie sub măști, în ATI? Tu care poate nu ți-ai văzut familia de săptămâni pe care nici nu mai poți să le numeri.
Primim destul de des RO Alertări în privința calamităților, creșterii cazurilor de Corona. Cum ar fi să avem un Emergency Alert System când…nu mai putem?
Tu mai tragi obloanele, respiri. Nu, nu e suficient.
Nu trage obloanele peste suferința mintală. Burnoutul e real, complex, nu e doar lipsa de odihnă fizică iar noi suntem aici pentru soluții în toată complexitatea lor! Vorbește, oricine și oriunde ai fi!
Burnout până la refuz
Deși sindromul de epuizare profesională, sau burnout, este o problemă clinică frecvent întâlnită de către personalul medical, de-a lungul diverselor etape ale carierei, în ultimul an, odată cu declanșarea pandemiei, personalul medical din prima linie s-a confruntat cu noi provocări și factori de stres de intensitate ridicată.
Dezbatem azi cu obloanele ridicate, toate concluziile și recomandările studiilor din ultima vreme, despre burnout în forma avansată, alături de specialistul ATLAS, Psiholog Bogdan Pîrtoacă.
Ce este burnout-ul?
Termenul burnout este un cuvânt relativ nou, introdus pentru prima dată în 1974 de către Herbert Freudenberger, în cartea sa „Burnout: The High Cost of High Achievement”. El a definit inițial epuizarea ca „dispariția motivației sau a interesului, mai ales atunci când devotamentul cuiva pentru o cauză sau o relație nu reușește să producă rezultatele dorite”.
Potrivit definiției Organizației Mondiale a Sănătății (OMS, 2019), epuizarea ocupațională este o afecțiune clinică rezultată din stresul cronic apărut sau aflat în legătură cu locul de muncă, care se manifestă cu simptome marcate de sentimente de epuizare sau pierdere a energiei, distanțare mintală crescută, sentimente de negativism sau cinism legate de locul de muncă și scăderea eficienței profesionale.
Simplu spus, dacă vă simțiți epuizați, începeți să vă urâți slujba și începeți să vă simțiți mai puțin capabil și dornic de a munci, înseamnă că aveți simptome specifice burnout-ului.
Stresul care contribuie la această stare de epuizare poate proveni în principal de la locul de muncă, dar stresul provenit de la stilul de viață în care trăiești se poate adăuga la acesta. Trăsăturile de personalitate și stilurile de gândire de tipul perfecționist și pesimist pot contribui, de asemenea, la acest lucru.
În timpul pandemiei de COVID-19, spitalele au fost forțate să ofere rapid facilități clinice și echipe de asistență medicală pentru a face față valului în creștere al pacienților infectați cu COVID-19. Pentru a satisface cererea tot mai mare, sistemele de asistență medicală din întreaga lume au fost forțate să trimită mulți lucrători din domeniul sănătății în zone din afara specialităților și/ sau a expertizei lor clinice obișnuite, fiind necesară deseori efectuarea de ore suplimentare. Deoarece COVID-19 este o infecție virală patogenă extrem de contagioasă, lucrătorii din domeniul sănătății s-au expus unui risc crescut de a se infecta și de a transmite virusul pacienților, colegilor de muncă, familiei sau prietenilor, aceste lucruri au constituit genul de provocări care pot să declanșeze stări de epuizare emoțională, însoțite de senzații de epuizare fizică și mintală cauzate de mediul de lucru.
Pe lângă aceasta, cinismul urmat de epuizarea emoțională poate face ca indivizii să se simtă nemulțumiți de munca pe care au depus-o și să experimenteze sentimentul de detașare. De asemenea, sentimentul de ineficiență personală afectează bunăstarea emoțională a indivizilor și, în consecință, provoacă un sentiment de inadecvare și incompetență în ciuda atingerii scopurilor. În felul acesta, burnout-ul devine cea mai importantă problemă de sănătate emoțională din momentul actual, afectând într-o manieră mai ridicată lucrătorii din domeniul sănătății, în comparație cu situația de dinainte de pandemie.
Cum recunoaștem burnout, care sunt semnele și simptomele?
Burnout-ul trebuie luat în serios deși prezintă dificultăți la diagnosticare.
Din acest motiv enumerăm mai jos cele mai frecvente semne de epuizare care vă pot trezi semne de întrebare referitor la voi sau cei apropiați, fie că vorbim de membrii ai familiei, colegi etc :
- Înstrăinarea față de activitățile legate de muncă. Indivizii care se confruntă cu burnout-ul își consideră locurile de muncă ca fiind din ce în ce mai stresante și frustrante. Pot deveni cinici cu privire la condițiile lor de muncă și la oamenii cu care lucrează. De asemenea, se pot distanța emoțional și pot începe să se simtă indiferenți în legătură cu munca lor.
- Simptome fizice. Stresul cronic poate duce la simptome fizice, precum migrene și dureri de stomac sau diverse probleme intestinale.
- Epuizare emoțională. Burnout-ul determină oamenii să se simtă scurși de energie, incapabili să facă față și obosiți. Adesea le lipsește energia pentru a-și îndeplini sarcinile de la locul de muncă.
- Scăderea performanței. Burnout-ul afectează în principal sarcinile de zi cu zi de la locul de muncă, sau la domiciliu atunci când jobul principal al cuiva implică îngrijirea membrilor familiei. Persoanele cu burnout au reacții negative cu privire la îndatoriri sau la sarcinile pe care le au de făcut. Au dificultăți de concentrare și deseori își pierd creativitatea.
Adesea, persoanele cu burnout manifestă unele simptome întâlnite și în alte probleme de sănătate mintală cum ar fi depresia, însă persoanele cu depresie experimentează sentimente și gânduri negative despre toate aspectele vieții, nu doar legate de locul de muncă. Simptomele depresiei pot include, de asemenea, pierderea interesului pentru lucruri, sentimente de deznădejde, simptome cognitive și fizice, precum și gânduri de sinucidere.
Factorii de risc
Stresul ridicat de la locul de muncă nu duce întotdeauna la burnout. Dacă stresul este bine gestionat, este posibil să nu existe efecte negative sau acestea să fie minime. Burnout-ul poate apărea ca urmare a interacțiunii dintre factorii de mediu și cei individuali. Volumul mare de muncă plasează persoanele cu anumite caracteristici ale personalității și stiluri de viață la un risc mai mare de epuizare.
Desigur, nu doar medicii sau lucrătorii din domeniul sănătății sunt cei care dezvoltă burnout. Lucrătorii din fiecare industrie, la fiecare nivel sunt expuși unui risc potențial. Potrivit unui raport publicat în 2018 și realizat de Gallup, epuizarea angajaților are cinci cauze principale:
- deadline-uri nerezonabile. Angajații care spun că au suficient timp pentru realizarea sarcinilor de lucru au cu 70% mai puține șanse să experimenteze o stare de epuizare.
- lipsa de comunicare, feedback și de sprijin din partea unui manager. Asistența managerului oferă un tampon psihologic împotriva stresului. Angajații care se simt puternic susținuți de managerul lor au cu 70% mai puține șanse de a suferi de burnout în mod regulat.
- lipsa clarității rolului. Doar 60% dintre lucrători știu ce se așteaptă de la ei. Când așteptările sunt ca niște ținte în mișcare, angajații pot deveni epuizați pur și simplu încercând să-și dea seama ce ar trebui să facă.
- sarcinile de lucru greu de gestionat. Atunci când o sarcină de muncă pare greu de gestionat, chiar și cei mai optimiști angajați se vor simți copleșiți, lipsiți de speranță. Când ne simțim copleșiți putem ajunge ușor la epuizare.
- angajații care se simt nedreptățiți la locul de muncă sunt de 2,3 ori mai predispuși să experimenteze un nivel ridicat de epuizare. Nedreptatea poate include lucruri precum favoritismul, promovarea pe criterii subiective sau rele tratamente din partea unui coleg de muncă.
Prevenția și tratamentul
Epuizarea profesională poate fi prevenită dacă furnizorii de asistență medicală devin conștienți de factorii de risc și sunt pregătiți pentru gestionarea stresului profesional în rândul angajaților. După cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația Internațională a Muncii (2020), grupurile de lucru locale ale psihologilor trebuie să pună la dispoziția profesioniștilor din domeniul sănătății instruire și supraveghere permanentă, pentru a-i determina pe aceștia să fie capabili să ofere răspunsuri emoționale și psihologice adecvate în timpul unei calamități, sau în fața unor incidente diverse, printre care putem înscrie și pandemia COVID-19. O astfel de conștientizare poate reduce stigmatul problemelor de sănătate mintală, inclusiv asupra sindromul burnout, prin creșterea rezilienței în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății.
Vă poate fi de ajutor într-o primă etapă chestionarul de auto-evaluare a nivelului de burnout.
În plus, pe baza sugestiilor Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (2020) , furnizorii de asistență medicală trebuie să fie instruiți astfel încât să-și poată gestiona în mod optim răspunsurile psihologice la situații de criză și catastrofe.
Se recomandă ca organizațiile de asistență medicală să furnizeze personalului informații practice privind identificarea,gestionarea stresului și strategii optime de reducere a epuizării profesionale. Este recomandat, de asemenea, ca profesioniștii în sănătate mintală să dezvolte intervenții bazate pe rezultate științifice și să le adapteze la anumite configurații specifice cu particularitățile locului de muncă.
Pe scurt, astfel de intervenții constau într-o creștere a gradului de conștientizare a stresului profesional și a epuizării ocupaționale, în asigurarea unor servicii eficiente de sănătate mintală, promovarea tehnicilor de relaxare de tip mindfulness, utilizarea tehnologiilor digitale pentru furnizarea intervențiilor de sănătate mintală și abordarea stresului legat de muncă prin îmbunătățirea politicilor și practicilor organizaționale pentru sublinierea necesității de îmbunătățire a modalităților de a face față anxietății și stresului în rândul furnizorilor de asistență medicală.
Prin urmare, factorii de decizie și practicienii din domeniul sănătății ar trebui să adopte măsuri și instrumente pentru abordarea specifică contextului, promovând un loc de muncă sănătos, pentru a evita apariția burnout-ului, în aceste momente ale crizei sanitare mondiale.
Toate studiile și dovezile ultimilor ani arată că personalul medical ar putea obține beneficii semnificative din intervențiile dedicate prevenirii și combaterii sindromului burnout, în special prin intervențiile realizate la nivel de organizație.
ATLAS vine cu soluții individualizate prin specialiști în sănătate mintală. Abordarea corectă a problemelor angrenate de BURNOUT atât individual cât și organizațional este esențială și trebuie făcută de un specialist.
